Infernul pare tăcut astăzi, dar în Rai va avea loc o adevărată revoltă. Un vechi prieten de-al lui Lucifer îi calcă pe urme. Îngerii sunt mai puternici decât demonii? Sau oare prea mult bine duce la dezastru?
Balanța dintre bine și rău o ia razna, i...
În timp ce se sărutau el își scoase lenjeria, după care își coborî mâinile să scape și de a Karlei când-
Lailah: Cassiel? spuse deschizând larg ușa.
Cassiel: DOAMNE DUMNEZEULE LAILAH! ÎNVAȚĂ SĂ BAȚI LA UȘA! zise acoperindu-se cu cearșaful.
Karla: TU EȘTI NENOROCITO! TU MI L-AI LUAT PE WILHELM!
Lailah: Ahh, da? zise ușor confuză.
Cassiel se ridică și ieși cu cearșaful în jurul lui afară, trăgând-o și pe Lailah.
Cassiel: Tocmai ce am convins-o! Ce te-a apucat să intri așa?
Lailah: Scuză-mă... dar era Wilhelm... cred ca l-am pierdut. Nu vrea să își schimbe părerea orice ar fi. Vrea să moară dacă și Karla moare.
Cassiel: E doar îndrăgostit! Ai încercat să îl seduci?
Lailah: Nu vrea... o iubește pe ea!
Cassiel: Da? Adu-l până la ușă să privească prin gaura cheii după ce o conving din nou.
Lailah: Bine...
Cassiel: Acum scuză-mă, dar am ceva de terminat.
Lailah: Sigur...
Cassiel: Hei scumpo, scuze de incident. Hai să continuăm de unde am rămas.
Karla: Nu dobitocule! Mă folosești! M-ai închis atâta acolo până nu mai știam ce e cu mine! Profiți de mintea mea tulbure!
Cassiel: Poți profita și tu de mine, doar hai în pat...
Karla: Nu! Dispari și lasă-mă!
Cassiel: Nu ești tu șefa aici!
Cassiel o trase pe Karla pe pat, încă pe jumătate dezbrăcată. Aceasta se zbătea să scape din brațele lui.
Lailah ajunse și ea cu Wilhelm. Privi prin gaura cheii și gândind că e momentul perfect pentru o confuzie frumoasă intră peste ei.
Cassiel când auzi ușa o sărută pe Karla forțat. Wilhelm stătea uimit în ușa camerei.
Wilhelm: Karla spune-mi că nu e ceea ce pare...
Karla: Chiar nu e! El s-a pus peste mine și mă ținea! Și el m-a sărutat!
Cassiel: Da scumpo, și eu te-am și dezbrăcat forțat, nu?
Karla: Um... nu chiar, dar tu m-ai dezbrăcat!
Cassiel: Deci nu tu erai aia care se topea în brațele mele acum câteva secunde? Și îți plăcea să te sărut? Atunci nu aveai nimic!
Karla: Da, dar...
Wilhelm: Karla? Așa îmi mulțumești tu că eu te iubesc?
Karla: Dar tu... tu Will mă înșeli cu proasta aia de Lailah!
Wilhelm: Cine ți-a zis asemenea prostie? Karla! Trezește-te! Nu ar trebui să ai încredere în îngerii ăștia! Eu așa am făcut până acum! Am sperat că într-o zi te voi revedea, dar nu în bratele altuia! Mi-aș fi dat și viața pentru tine! Te folosesc Karla! Mi-au zis că vor să va omoare pe toți! Aș fi venit după tine cumva, dar dacă tu renunti în câteva săptămâni la mine, ce vrei să fac?
Karla: Știu că ma folosesc...
Wilhelm: Doar că ai realizat cam târziu...
Karla: Wilhelm, te rog, dă-mi voie sa îți explic!
Wilhelm: Și când eram pe pământ tot eu te înșelam! Eu care încercam să salvez lumea și să te apar!
Karla: Wilhelm... nu vezi? Vor sa ne despartă intenționat! Nu te lăsa dus de planul lor!
Wilhelm: Te-am iubit nenorocito! Chiar dacă proasta de Lailah se dădea la mine!
Karla: Will! Dar eu te iubesc încă!
Wilhelm: Cum îndrăznești să-mi spui asta așa calm stând încă sub el?
Karla a vrut să se ridice, dar Wilhelm ieși în fugă din cameră, cu Lailah după el. Nu se oprea din fugit. Lailah începu să zboare după el. Will fugi până a dat de prima fereastră, unde se trânti cu putere în ea și se aruncă din turn.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
