Îngerul Rebel (4)

Probleme în Paradis

Undeva într-o lume nedefinită fizic, într-un timp necunoscut nouă, niște ecouri se auzeau spre stele. Căci ecoul este sufletul vocii, care se înalță spre cer. Aici se trezesc ochii Universului.

Saia se ridică din pătură ei de stele, trezită de o bubuitură. În tot Universul ei ceva se întâmplă. Din Haos se aud țipete și lovituri dureroase.

***

Iadul e tăcut astăzi. Lucifer se relaxează lângă Proxima și amândoi sunt în sfârșit fericiți, fără alte forțe malefice în jurul lor. Un demon însă îi anunță de un vizitator.

Călătorind însă printr-o prăpastie imensă, la ani și ani lumină de acest loc, și zburând înspre X veți vedea un loc cu totul magic, cunoscut sub numele de Rai.

Cassiel, îngerul răbdării, și Nabu, îngerul inteligenței se îndreptau către o întâlnire a îngerilor.

Nabu: Ești cam tăcut. Ai pățit ceva Cassiel?

Cassiel: Ah, nu e nimic care să te îngrijoreze Nabu...

Nabu: Dar totuși, poți să îmi spui. Sunt aici sa te ascult, nu sa te judec, și sa îți iau o povară de pe suflet.

Cassiel: Ascultă-ma Nabu... ce ai face tu dacă ai fi învingătorul a celui mai mare război?

Nabu: Aș fi fericit că am rezistat atât și acum Universul e plin de pace.

Cassiel: Ohh, Nabu... dar nu crezi oare... că există ceva dincolo de toate astea? Nu crezi că totul ar putea fi mai bun?

Nabu: De ce nu îmi spui direct la ce te referi?

Cassiel: Nabu, acum că Armageddon-ul s-a terminat... ce rost mai avem și noi, îngerii?

Nabu: Să protejăm lumea de dezastre și de demoni.

Cassiel: Da, dar Infernul încă există. Demonii încă există...

Nabu: Frate, n-ar trebui să-ți faci griji pentru asta. Creatorul se ocupă de tot. Universul are grijă singur de el și legile lui. Trebuie să existe atâta bine cât și rău. Cu astea spuse, uita ce te mai macină și hai să intrăm la întâlnire.

Cassiel: Da...

O imensă sală se deschide în fața lor. Această sală strălucește de lumini albe iar imense candelabre atârnă de un tavan transparent, luminând focuri albastre. Coloane de aur sculptate antic susțin această încăpere feerica.

La masa cea lungă din mijloc mai erau doar doua locuri libere, în colțuri opuse.

Nabu: Ne auzim după întâlnire frate!

Cassiel: Da, da..

Așezat la masă, în stânga lui începe să vorbească îngerul focului.

Nataniel: Cum se face că voi ajungeți mereu ultimii?

Cassiel: Am avut treburi de înger, bine?

Nataniel: Ești îngerul răbdării, nu ai treburi așa importante! Mă mir cum de ai ajuns înaintea Creatorului! Mereu veneai după el!

Cassiel: Vorbește cât vrei Nataniel! Dar se pare că el întârzie de data asta!

În dreapta lui este Kadir, un înger care poate invoca alți 7 îngeri ca ea.

Kadir: Spune-mi Cassiel... cum poți avea atâta răbdare? Nu e greu?

Cassiel: Nu vreau să vorbesc despre asta.

Kadir: Ei haide, nu-l lăsa pe Nataniel să te supere. Așa-s îngerii focului, mai aprinși! Nu sunt ca noi, liniștiți.

Cassiel: Cum spui tu Kadir... ce se întâmplă cu Creatorul azi? Nu-i stă în fire să întârzie!

Kadir: Am înțeles că îl vizitează pe Lucifer, fratele lui.

Cassiel: Mereu m-am întrebat cum este Infernul. Cum este un loc unde nu sunt nici stele și nici lumină. Cum poți sta acolo atâta timp?

Kadir: Îți voi spune ceva, dar să nu audă ceilalți îngeri...

Cassiel se aplecă spre Kadir și ea îi șoptește la ureche: Mi-aș fi dorit să-l cunosc pe Lucifer.

Cassiel: Shhh! Dacă te aude cineva?

Lailah: Nu trebuie să aud, eu știu totul, haha!

Kadir: Oh, nu! Lailah! Am uitat că tu poți citi gândurile...

Lailah: Nu a fost intenționat! Jur! Doar că... te înțeleg perfect Kadir... eu nu l-am cunoscut, dar am auzit de la cineva că asta l-a făcut sa plece din Rai. Dorința de a cunoaște și de a face lumea mai bună.

Deodată ușile sălii sunt trântite de Gabriel, îngerul mesager, dar și cel mai de preț înger al Creatorului.

Richo (îngerul puterii): Unde este Creatorul Gabriel?

Gabriel: Creatorul... (spuse el gâfâind) este ocupat cu niște treburi, dar mi-a zis să vin cât de repede posibil aici și să vă spun să nu va faceți griji pentru că vine curând.

Richo: Ce mai e și asta? Ne cheamă aici pe toți ca el să se poată plimba!? Eu plec!

Gabriel: Stai Richo! zise ieșind după el din sală.

Cassiel: Creatorul își bate joc de noi? Asta e ceva nou.

Kadir: Sună a ceva ce așteptai, nu?

Cassiel: Sunt un înger al răbdării, am și eu limitele mele.

Lailah: Dragii mei, eu n-am de gând să aștept. Plecarea lui în Infern e incitantă. Mă face să vreau și eu să văd locul.

Xonor (îngerul binevoitor): În niciun caz! Nu vrei sa cazi în aceiași ispită ca Lucifer!

Lailah își da ochii peste cap și le face semn celor trei îngeri sa îi urmeze afară.

Cassiel: Unde mergem?

Lailah: Mergem într-o plimbare!

Lailah voia să afle răspunsuri la întrebările ei și singurul loc unde le putea găsi era Camera Creatorului.

Kadir: Dar nu putem intra! Nimeni nu are voie acolo decât îngerii din rangul cel mai înalt!

Lailah: Dar e plecat oricum... ce avem de pierdut?

Și zicând asta deschise ușa. Camera era goală. Doar niște hârtii pe masă.

Lailah: Uhh, ce cameră drăguță!

Kadir: Aș spune că a mea e mai frumoasa, dar el e șeful.

Cassiel: Nu pot sa cred! Priviți ce am găsit!

Îngerii se adunară lângă birou unde găsiră o scrisoare.

Dragă Lucifer,

Știu că scrisoarea asta ți se va părea ciudată și total neadecvată, dar trebuie să îți mărturisesc ceva...

Raiul nu e la fel fără tine. Îmi lipsești. Îmi e dor de tine. Mă simt atât de singur, chiar dacă sunt înconjurat de atâția îngeri, nu am uitat cum îmi erai tu cel mai apropiat. Ai fost cel mai bun înger pe care l-am avut.

Așa că te rog, vino înapoi Lucifer. Vino să conducem împreună...

Cu drag,
Fratele tău

Creatorul.