The Other Winchester

1.0

      Cu o ultimă rotire de încheietură reușesc să înfig lama cuțitului de argint în gâtul "shapeshifter-ului" si sa il las lat la pământ. După o săptămână întreagă nedormită, plină de anchete si de stres, în sfârșit am reusit sa omor creatura ce a făcut numeroase victime nevinovate.
   
      După ce scap de corp si curăț absolut orice urmă de sânge ce poate trezi suspiciuni, mi-am luat toate armele si le-am pus in geanta motocicletei. Mai verific o dată sa văd dacă totul pare in regulă si după imi pun casca, o pornesc pe Girl si pornesc la drum. Motelul nu este prea departe de locul unde mi-am facut treaba. În drum mi-am luat si ceva de mâncat deoarece mor de foame. Opresc motocicleta in fața motelului si intru in camera pe care mi-am închiriat-o. După cate mi s-au întâmplat cred ca merit 8 ore de somn zdravăn și dacă stau să mă gândesc, atât am dormit toata săptămâna!

     *dimineața*

      M-am trezit destul de devreme azi, lucru ce nu se întâmplă mai deloc! Nu am fost niciodată o persoană matinală ca să fiu sinceră! Somnul e ca un cadou de Crăciun pentru mine! Acum ca am timp, eu sunt Kate Winchester, am aproape 16 ani și sunt singură...nu în felul acela, adică nu am pe nimeni pe lumea asta. Mama, din câte am auzit de la bunicul, a început să aibe probleme cu alcoolul de pe vremea când aveam vreo 5-6 luni. Tata nu a fost niciodată pe aproape...sa fiu sinceră tot ce știu despre el este numele lui. Pe cand aveam 3 ani mama a murit din cauza unei supradoze așa că bunicul a fost nevoit să mă ia sub aripa sa. Nu a fost ușor...niciodată nu e ușor dar m-am obisnuit cu ideea. Pe cand aveam 9-10 ani am început să învăț câteva lucruri despre tata. La început mi s-au parut niste baliverne, niste povești pentru copii însă în scurt timp am început să fac ceea ce făcea si el. Să vânez monștrii ce făceau rău! După un an după ce am început să vânez, am aflat ca tata a murit prin 2006, lucru ce m-a făcut orfană, ce m-a făcut să realizez că nu îl voi întâlni niciodată însă am continuat ceea ce începusem si nimic nu ma putea opri. E ca un fel de distragere pentru mine de la gândurile măcinătoare pe care le am atunci când este liniște. Cosmarurile sunt de neocolit odată ce faci ceea ce fac eu!

      M-am dat jos din  pat, m-am dus la baie să-mi fac un duș si sa ma spăl pe dinți. Merg in mica bucătărie să mănânc ceva si sa văd dacă dau peste un caz. Nimic. Asa ca decid să imi impachetez lucrurile si sa merg la Bobby. Nu prea imi place sa fiu singură pentru prea mult timp fără o ocupație.

      După ce am înapoiat cheile la recepție merg la Girl si imi pun geanta in micul portbagaj de sub scaun si pornesc la drum.

       Cum ajung la casa lui Bobby, opresc motocicleta si imi iau hainele de sub scaun. Ma apropii de ușa si ciocăn.
       B—Vin imediat!! îl aud pe Bobby strigând de undeva din casă. Acesta deschide usa si imediat cum ma vede un zâmbet i se formează pe față. Kate!!! Ce bine imi pare sa te văd! A trecut atât de mult timp!
       K—Imi pare rau ca nu am mai venit dar am avut câteva cazuri de rezolvat, îi spun in timp ce il iau in brațe. E atât de bine sa vezi pe cineva atât de drag. Bobby este cel care m-a învățat tot ce știu, bine...înafară de mișcările de luptă, dar mi-a fost ca un tată de la începutul "carierei" mele de vânător. De fiecare dată când am avut nevoie de ajutor el a fost mereu acolo.
       B—Doamne Kate! Cât a trecut de când ne-am văzut ultima oară? 3 luni? Te-ai schimbat cât in 3 ani!! Hai in casă, poate mâncăm ceva.
      
        Cum am intrat in casa lui, m-am simțit în siguranță! Mereu ma simt asa când vin aici! Țin minte orele pe care le-am petrecut în sufragerie citind cărțile lui Bobby despre monștrii. Din toate cărțile pe care le are, le-am omis doar pe cele clasice, preferatele sale. După ce am aflat ca sotia lui a murit m-am gândit că acele cărți îi sunt un refugiu si nu am vrut să îl invadez. Plus, nu sunt pe gustul meu.
        B—Ai ajuns la fix! Tocmai ce am terminat de facut cina! Abia am scos-o din cuptor.
         K—Miroase incredibil de bine Bobby! Ce dor mi-a fost de casa asta si de tine!! Chiar imi pare rau ca nu te-am mai vizitat!
         B—Nu are de ce să îți pară rău! Esti mereu bine venită aici indiferent ce s-ar întâmpla! Ia loc, aduc acum cina!