O picătură de ploaie astăzi m-a atins
Credeam că e realitate, însă era doar vis,
Strigătul aievea pierdut în neant
Mă îndrumă către un drum palpitant.Fac câțiva pași , către răsărit
Apoi merg tot înainte .
Mă întorc ușor către asfințit
Trag aer in piept și se simte .Se simte iubirea , valurile mării
Tristețea, strigătul uitării
Melancolia cu versul ei aparte
Ce apare in fiecare joi noapte.Se simte și vântul de octombrie,
Acel vânt de octombrie rece
Copii se joacă cu umbre
Iar eu stau , aștept să plece.Am luat o pauză din a mai gândi
De teamă de a nu sfârși
Mă scufund însă mai tare in vis
Și văd doar un felinar stins.Acest felinar imi era chiar viața ,
Care mi-a arătat diferența...
Dintre viață si moarte
Dintre zi si veșnica noapte.Realitatea însă m-a atins
Și m-am trezit speriată
Însă totul părea să se fi stins
Și am rămas cuprinsă de șoaptă.
CITEȘTI
Descoperă-mi viața , lumea. Trăiește cu mine prin poezie ♡
PoetryCont nou pentru că ,contul andreeamorosan4 nu-l mai pot accesa. " Dacă simți că te regăsești, lasă-mi un comentariu cu părere "