Pentru Că Te-am Zărit

Capitolul 1

Începea primăvara,pomii erau plin de fori, razele soarelui mi se plimba prin păr.
Stau pe o bancă în parc sub un pom plin de florii, o liniste minunată ce iti imblanzeste sufletul si iți dispare orice grijă.
Mai este o zi până voi pleca in Insanbul pentru a obține job la care am visat de foarte multă vreme. Imi doream mult să devin designer, să am propiile creații, să vad ca lumea este încântată de ceea ce eu desenez.
Gândul meu dispare o dată cu melodia telefonului meu.
Era mama...
- Da mama!
- Kattleya draga mea,iar esti in parc singură cu gândurile tale?
Mama era singura ființă care ma cunoștea cel mai bine. O iubesc nespus de mult si stiu ca imi vrea binele, orice mama vrea binele copilului lui, dar uneori am impresia ca exagerează.
- Da mama, tot in parc,pe aceași banca,tot cu gândurile mele. Ce este rau in a sta putin singură si a vorbi cu mine însămi?
- Draga mea, maine vei pleca si nu stiu daca te vei întoarce si sti ca nu imi place cand nu vorbesti cu mine. Te rog, sa te întorci acasă, mai este putin si va veni si tatăl tău de la serviciu si sti ca vrea sa fim toti la masă...
- Da mama! Bine mama ! Acum am sa vin ...
Stiu ca niciodată nu am sa scap de a nu îi spune tot ce gandesc si tot ce simt. Ea a fost lângă mine in tot ce am făcut, ma susținut în orice si ma încurajat chiar si atunci cand eu nu mai speram ca se poate. Ma intelege din priviri si ma cunoștea mai bine decat m-as cunoaste eu.
Am ajuns in fata usii si in timp ce cautam cheile pentru a deschide usa am tresarit...
Mama era deja la usa, imi deschide usa...
- Doamne fereste, sa imi sară inima din piept si altceva nu. Asa ma astepti pe mine? La usa? M-am speriat...
- Imi pare rau,draga mea! Eu doar am vrut sa iti deschid usa...
Am intrat in casa,imi las haina in hol si intru in dresing.
Locuiam cu părinți mei, avem o casa modestă dar foarte călduroasă,primitoare chiar ii pot spune acasă.
Mirosea asa de bine, iubesc mâncarea făcută din mâinile mamei mele, nu cred ca am sa mănânc undeva mai bun decât mâncare făcută de ea.
Nu apuc sa spun un cuvânt ca deja apare tata.
- Buna seara dragele mele! Ce fac fetele mele frumoase?
Asa ne alinta mereu. Tata este un om cu suflet mare. Nu as putea descrie un om asa de cald si bun ca tatăl meu. Dar pe langa asta este un bărbat puternic de care mama se mândrește foarte mult.
Buna tata! I-am zâmbit și ma sărută pe frunte.
- Haideți la masă! Sa nu se răcească mâncarea!
Deja stomacul meu o lua razna la cat de bine mirosea. Imi va fi dor de mâncarea mamei mele .
După masă merg in camera mea pentru a-mi pregăti bagajul. Nu imi voi lua prea multe lucruri doar ce imi va fi necesar.
Deja era ora 22.00... aveam plecarea dimineata la ora 11.00, deci gata pe ziua de astazi maine este o nouă zi cu un nou job.
Era atât de lumina in camera ca iti era imposibil sa mai poti dormi. M-am trezit era ora 7.23, aveam destul timp pentru a ma îmbracă si a ma pregăti de plecare.
Părinți mei m-au însoțit la aeroport.
Cu greu m-am despărțit de ei. Am urcat in avion si Insanbul voi veni...
Întotdeauna Turcia era speciala intr-un fel pentru mine. Avea ceva aparte care nici eu nu intelegem ce anume exact imi plăcea.
Wow! Atat de aglomerat ! Nici nu aveam cu sa treci fără să nu lovești fără să vrei pe cineva.
Ma îndreptam către iesire,cu bagajele in mana geanta pe umăr. Incercam sa ajung cat mai repede spre ieșire. Nu mi-au placut niciodata aglomeratiile.
Mai aveam foarte putin, când...
Bamm!!!
Eram jos cu tot bagajul care l-am scapat din mana. Deci nu credeam atata nesimțire. Cum sa intri asa într-o femeie? Si sa o trantesti? Asta chiar este o nesimțire!
- Imi cer scuze! Nu am fost atent ! Dă-mi voie sa te ajut...
- Macar iti ceri scuze! Am exclamat eu plina de nervi .
- Dă-mi voi sa te ajut sa te ridici... si imi întinse mana...
- Ma pot descurca si singură! Chiar ma pot descurca si singură. Off sigur voi in întârzia la job. Off..
- Imi pare rau ! Chiar nu am fost atent! In acel moment la privit ...
Era un bărbat înalt,cu părul brunet, ochii căprui si un corp bine făcut...
- Kamel!
- Kattleya!
- Imi pare bine! Imi spuse el si un zâmbet larg ii apar pe chip
- Asemenea! Eu trebuie sa plec deja voi întârzia din prima mea zi in acest oras.
- Sa inteleg ca nu esti de aici? Spusa el cu zâmbetul pe chip
- Nu! Locuiesc in Liverpool, iar aici am venit pentru a obține job-ul mult dorit.
- Sigur il vei obtine ! Spuse el...
De unde știa el ca il voi obține? Sigur era un bărbat care se uita dupa fusta multor femei.
- Eu chiar trebuie sa plec.
- Sper sa ne mai vedem. Chiar mi-a făcut plăcere să te întâlnesc, chiar dacă nu a fost un moment mult prea placut. Lasă-mă,te rog, daca doresti sa iti arat imejurimile.
Era foarte insistent,dar nu cunoșteam pe nimeni aici si chiar vroiam să vizitez orașul
- Da! De de nu?!
- Iti las numărul meu si ma suni oricand doresti!
La notat in telefon, l-am salutat si am plecat...
#Kamel
Era atât de pura. Este o femeie tare frumoasă. Nu foarte înaltă cu părul lùng brunet si un corp foarte frumos. Dar cu toate că era frumoasă,ceva din mine imi spunea ca este mai mult decât aspectul ei placut.
Trebuie să o revăd! Fata asta are ceva al ei!

# Vrea parerile voastre sincere. Sa continui ? Multumesc !