Pe urmele pasilor tai

E prima mea poveste pe acest cont si a doua pe care am scris-o. Sper sa va placa. Va spun de pe acum ca nu am scris cine stie ce. >:D<

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-Sus mainile!, striga hotul, Unde-i Laura?

-A...plecat..ah..,m-am balbait eu.

-Deci inteleg ca e  in camera ei...

-Nu,nu.... a plecat cu parintii ei.

-Si tu ca babysitter bun ce esti pazesti aragazul,nu?, spuse ironic.

Din camera fetitei se auzi un tipat. Rapitorul se indrepta incet spre camera.

-Deci aragazul tau are probleme cu gazul,hm?

Incepu sa rada ca timpitul. Daca nu avea un revolver in mana, m-as fi napustit asupra lui. Deschise usa camerei fetitei.

-Cred ca avem probleme. Da-mi telefonul.

I l-am dat cu o expresie nepasatoare. Mai bine telefonul decat fetita. S-a dus la telefonul fix si a taiat cablul. Nu mai aveam contact telefonic cu lumea in acel moment.A iesit. M-am repezit spre camera fetitei.

-Laura?,sopti.

-Loren?,sopti fetita de 5 ani la randul ei, unde esti?

-In camera,tu?

-Afara. Am sarit pe geam.

M-am dus la geam. Am zarit sub pervaz fata gemuita pe asfaltul rece.

-Da-mi mainile!,am spus.

Am apucat-o de manute si am tras-o. Inainte de a ajunge cu ea in camera se auzi o voce.

-Las-o jos! Te impusc daca nu!

-Hai fa-o!

O impuscatura suna. O durere ma cuprinse un moment. Apoi am avut impresia ca lipsea o bucatica din pieptul meu. O pata de sange care se tot marea aparu pe piept.

-NU! Loren!Nanny nu!

MI-am adus cu greu aminte de datoria mea. Am tras-o pe Laura cu ultimele mele puteri. Nu am putut. Cineva mi-a luat-o inainte. Am cazut pe spate. Culorile se amestecau ca in paleta unui copil nepriceput care are placerea de a descoperi culori noi. Tot era mario inchis care devene incet negru. Nu mi-era frica. Nu eram inspaimantata ca o sa mor. Am cazut in inconstienta ca intr-un somn de scurta durata.

4 ore mai devreme

-Loren!,ma striga vaca de Meredith

Meredith era cea mai buna prietena a mea. Avea parul negru,lung si ochi verzi ca si o frunza de ficus. Era de inaltime medie,ca si mine. Pielea ei bronzata stralucea in contact cu soarele. Stilul ei de a se imbraca era unul modern. Era o fata extraordinare. Era vesela mereu dar totusi stia cum sa te ajute cand aveai probleme. In scoala se intelegea bine cu toata lumea.

-Da Meredith!?

Alerga spre mine . Rochita ei verde pana la genunchi flutura in bataia vantului.

-Am avut succes!

-La agatat baieti?,am zis ranjind diavolesc.

-De fapt la agatat job-uri, mi-o intorsese

-Si?

-Chelner la Pizza Funghi, a spus mimand un ''sad face''

-E bine

M-am uitat in jur. Eram la facultatea de economie la care studiam. Eram in anul intai. In curte erau o groaza de elevi care vroiau sa fie contabil sau sa dea nu stiu ce amenzi firmelor.

In apropriere se afla si Matt,iubitul meu. I-am facut cu mana. Veni spre mine. Imi fura un sarut.

-Heia!,am spus zambind

-Heia! Ce mai face babysitterul experimentat "Loren"?

-Vorbesc cu tampitul "Matt" si cu chelnerita Pizzei Funghi "Meredith'".

-Ti-ai gasit un job deci. Bate palma!,a spus Matt.

Au batut palma. Mdea... Important rau!

-No eu tre sa merg, s-am miorlait Matt.

-Du-te de aici!,am tipat facundu-i cu mana

-Nici un pupic prin posta lui Matt?,a facut puppy eyes

-Nope. Pa.

A plecat cu o bosumflare mimata spre masina surorii care il claxona disperata.

-De ce nu te desparti daca nu il placi?

-Am zis asta?

-Nu dar te gandesti. O data ce faci asta incetezi sa-l mai iubesti.

-Mda...poate filozoafo!

M-am starambat. I-am facut si ei cu mana si am plecat. Telefonul imi vibra in geanta. L-am luat. Un mesaj de la Matt:

"Si eu te iubesc:))"

Am zambit. Cum sa-i spun. Ce a facut rau ca sa m-aerite asta. O relatie neserioasa nu ii trebuia sigur. Afundata in ganduri mi-am pus telefonul inapoi. Un biletel era in gentuta mea maro de piele. L-am desfacut. Scria:

"Vezi ca ti-am adus cartea de chimie. Jeremy"

Cine-i Jeremy? NU cunosc pe nimeni cu numele asta. L-am aruncat nepasatoare la gunoi. Ce gluma proasta. M-am urcat in masina. Am pornit-o.

Cand am ajuns acasa mama urla in adevaratul sens al cuvantului.

-Loooreen! Hai la mama sa te pup!

Daca va intrebati ce mama e sa stiti ca nu e un tare ca in filme sau carti. Era un sufocanta. Exagerat de grijulie chiar dupa ce am implinit 18 ani.

-Mama nu am mult timp.

M-am dus in baie. Am facut un dus racoros,potrivit lunii mai. Am iesit din cada. Eu,de tampita am dat cu capul de coltului etajerei din baie. Sangele mi s-a scurs pe piept,locul in care urma sa fiu ranita. Am inceput sa rad de prostia mea. Cum sa dai cu capul de etajera? Mi-am luat un prosop si mi-am invelit corpul. Am iesit din baie si am intrat in camera. M-am imbracat lejer cu niste blugi si un tricou pe care era un iepuras care zambea si dintii ii straluceau.M-am incalta cu niste tenisi mov si mi-am prins parul in coada de cal. Mi-am luat cheile de la casa,telefonul si niste biscuiti pentru draguta de Laura. Am data sa ies dar ochii mi-am cazut pe cartea de chimie. Ce stupid. Dar oricat de bizar mi  se parea nu puteam sa nu-mi satisfac curiozitatea. Am luat cartea. Am cercetat-o. Nimic special. Am aruncat-o razand pe pat. S-a deschis intr-un loc unde era un bilet. L-am luat. Scria:

" Ai ras,nu? Ei bine ies afara cu Laura imediat ce ajungi. Altfel intrati amandoua in primejdie. Nu trebuie sa trimit scrisoarea; ma pun in primejdie. Jeremy"

-Mama! A venit cineva la noi azi?

-Da. Jeremy colegul tau. Mi-a dat cartea ta de chimie.

-Ah,ok,am spus zambind pentru a nu trezi banuieli, Fug la Laura ok?

Am intrat in masina si am condus pana la casuta fetei. Am coborat. Parintii fetei tocmai plecau. Am incuiat usa si m-am jucat cu ea. Cineva suna la usa.

-Laura ma duc sa vad cine e bine?

Am mers si am deschis usa. Laura tocmai iesi din camera cand...

-Sus mainile!

Fetita se repezi lasandu-ma in urma. Poate pentru totdeauna.