novem

faux pas

de o săptămână sinapsele îmi sunt inapte
și mă dizolv
abraxas vrea să plece
vreau înapoi

capul îmi vâjâie, iar somnul mi-e fără vise
și doar alunec
pe fâșii albastre împletite cu mărgele
du-mă înapoi

fluturi de noapte pe pleoape-mi
și le mânjesc cu polen
am reacții adverse la frumusețe
du-mă înapoi

mă întreb dacă asta sunt eu
și nu știu
duhnește a transcendență
du-mă înapoi

soare cu dinți îmi mușcă umerii
și îmi subțiază
exuviile perimate în lentoare
nu mai vreau înapoi