Sunt gata pentru o noua zi.. Îmi zic asta în oglinda ignorând vânătăile avute pe obraji. Iau fondul de ten și ma dau cu el sa nu se observe ceva la școală. Ma îmbrac cu pantaloni negri, tenesi de aceeași culoare un pulovăr portocaliu și parul mi-l las liber. Îmi iau ghiozdanul și cobor. Ca deobicei mami și tati sunt la lucru, vad pe masa pachetul lăsat de mami cu biletul "Sa ai o zi frumoasa". Îl bag în ghiozdan, ies și incui. Plec spre parc sa vad dacă sa schimbat ceva... Londra e frumoasa... Da.. Din păcate stau aici... Mami și tati au fost transferați aici la munca... Nu mi-a plăcut sa îmi schimb locurile adică casa, prieteni.. Dar trebuia pentru părinți... Sunt româncă am 17 ani în curând voi face 18 și nu știu ce va fi atunci.. Ajung în parc și ma uit la ceas.. Pot sa mai stau deocamdată.. Îmi vad prietenul.. Acela fiind un câine ce sta pe strada, ma pun ciuci și iau pachetul chemandul. Ca deobicei vine și îi dau mâncarea.. El are mai mare nevoie de el de cât mine. Îl smotocesc apoi plec spre școală.. Chiar dacă nu vreau acest lucru... Ajung repede și ma pun în banca.. Aud cum ma vorbesc asa ziși colegi asa ca îmi bag căștile în urechi și ii ignor pentru binele meu. Da, înțeleg engleza, dar îmi e greu sa o vorbesc... Cand eram mica nu puteam pronunța unele cuvinte în romana asa ca mama ma dus la cineva sa ma ajute... Vedeam acolo copii ce aveau același problema și cât de cât m-am împrietenit cu ei pana ce sa încheiat acel program, doamna de acolo zicând ca totul va fi bine și ca nu mai am nici o problema , dar eu știam ca nu e asa... Am vrut sa cred ca asa e , ca nu mai am nici o problema, dar nu puteam... Chiar și colega mea din clasa a 3 a ce a stat cu mine pana în clasa a 8 - a am auzit-o când a zis ca ii se pare ca ma chinui sa vorbesc... Cea ce i-am dat dreptate în capul meu... Dar când a zis asta am tăcut, de fata mai erau doua fete ce se uitau cu mila la mine... Ce sa fac eu? Doar sa tac. Și acum ce sa zic? Abia îmi vorbesc limba mea dar aminte sa vorbesc la perfecție engleza... Oftez și ma uit pe geam,toamna anotimpul meu preferat... Cum sa nu iubesc eu acest anotimp? E atât de colorat.. Ma ridic și merg la baie.. După câteva minute ies din baie și ma spal pe maini când aud fetele din clasa mea cum încep sa râdă... Încerc sa le ignor dar se pare ca iar sau plictisit și ma fac asa zisul lor sac de box... Mau tras de hanorac, mi-au dat palme fără vreo ezitare și ma atacau cu unele vorbe urate despre mine, faptul ca sunt româncă și ca nu ar trebui sa stau aici. Ma ridic de pe jos, îmi aranjez hainele și uit în oglinda... Ma spal pe fata iar fondul de ten se ia arătând ca pe toată fata aveam vânătăi. Ma dau iar cu fondul de ten sa ascundă aceste mici defecte, zâmbesc scurt și plec în clasa. Stau în banca din spate aud susoteli,le ignor și încerc sa fiu atenta la profesoara. Ma bucur ca în unele teste iau 10... Ma duce capul. La gândul asta zâmbesc și susoteli le se opresc dintr-o data. Liniște, în sfârșit.
Profesoara:sper sa fiți toți atenți. Avem un coleg nou, Denis intra te rog.
Pe ușa intra un băiat cu parul negru și ochii albaștri, înalt nu era asa de slab, avea un fel de masa musculara.. Nu era unul din ăștia din clasa un uscat ce dacă bătea vântul ii lua pe sus. Denis... E cumva roman?
Anastasia:de unde e? *îi zâmbește *
P:este roman. Părinți lui sau mutat aici asa ca sper sa va înțelegeți.
An:normal doamna poate sta chiar lângă mine
D:nu mersi vreau sa stau în spate.
Cu toate cele auzite el se pune pe rândul de la mijloc în penultima banca. E drăguț recunosc, dar ce tot zic? Nu va vorbi cu mine... Vad ca nu e bârfit ca mine când am ajuns aici.. Prima zi de școală am înțeles cum vor sta lucrurile. Ma uit pe geam gânditoare... Ce voi face acum? Poate am scăpat de astea și bataia lor adică sa îi facă lui Denis ochii dulci ar fi mai important de cât sa îmi dea una.
Denis pov
Toti sunt asa de îngâmfați... Mai ales fata aia.. Ih. E pauza, ma uit prin clasa și vad o fata ce se tot uita pe fereastra... E cam distanta. Ma ridic și vreau sa merg către ea dar un băiat blond ma oprește.
R:bună eu sunt Rick
D:Denis
R:unde fugeai?
D:știu eu unde
R:uite am observat ca ești un băiat sa zic asa bine făcut asa ca ce ai zice sa intri în echipa de fotbal?
D:nu prea ma interesează
R'oh haide
D:ma voi gândi ok?
R:ok
După ce pleacă vad ca se suna și ma pun înapoi în banca. Ce noroc am și eu. Blondul ala ma reținut pentru echipa lui de fotbal. Idiot! Ora decurge normal și vine prânzul. Merg în sala de mese crezând ca o voi găsi pe acea fata, dar nu era acolo. Îmi iau o tava și ma așez la o masa mai retrasa.
An*se așează lângă el *ce faci?
D:stau și mănânc
An:și totuși stai singur? *își pune mana pe a lui*
D:da vreo problema?
An:nu... Ba din contra îmi place ca suntem singuri.. Doar noi doi
D*își ia mana înapoi *sa ști mie nu îmi plac rasfatatele ca tine
An:de ce? Și vreo problema ca sunt asa? Ar trebui sa ști ca dacă sunt o răsfățată am gusturi bune
Vrea sa ma sărute, dar nu o las sa ma atingă.. Cine știe ce boala are. Pleacă zâmbind ciudat către mine iar eu ma ridic și plec nepăsător. Idioata fata asta. Merg și vad ca sunt chiar la biblioteca. De curios intru.. Nu era nimeni doar bibliotecara asa ca intru și ma plimb printre rafturi. Vad o carte interesanta despre mitologie asa ca o iau mergând spre o masa unde pot citi o vad. Ma ascund și nu știu de ce.. Hm... Citește, vad cum sta la masa și ma uit la picioarele ei.. E scunda. Chicotesc scurt.. Se ridica și își ia ghiozdanul băgând cartea în el. Are o vânătaie pe mana? Cum? Pleacă.. E ceva ciudat cu fata asta.
Am plecat după ore acasă. Într-un final am ajuns și băgat în pat. Școală asta deja ma calcă pe nervi, dar sunt curios de pitica aia. Ce are de e asa tăcută și totuși de ce avea vânătăile acelea? Voi afla când pot.
