Noaptea , gândim diferit.
Nu am crezut ca va ajunge asa...au trecut 3 luni de atunci și nu mulți au supraviețuit. Părinți mei au murit, cam 2 zile mai târziu, a trebuit să găsesc mâncare și apă. Le am gasit într-un magazin abandonat.
Am găsit și o mașină!... mai veche dar, merge! Am mers foarte mult până am gasit un adăpost, un hotel vechi. Au fost acolo cam 5 zombie, sau îngeri cum le spun eu. De ce ? Mă străduiesc să cred că acest loc e un fel de paradis, pentru a nu a intra în panică din 5 in 5 minute.
În fine , norocul meu e că am gasit un cuțit într-o benzinărie, nu e cea mai bună armă, dar iți faci treaba cu el. Tot nu stiu cum să mă lupt , stiu doar câteva mișcări de autoapărare pe care Isabel m-a învățat. Acei 5 "îngeri " și au găsit sfârșitul și eu aproape pe al meu. Nu au apucat să mă muște , în schimb mi am tăiat mâna.
Nimic grav, doar o tăietură puțin mai adâncă de cat trebuia.După 3 zile a trebuit să plec iar și acea tăietură s-a infectat. M-am urcat în mașină și am condus până la o benzinărie.
-Pare sigura... Îmi spun eu, intru înăuntru și...nimic. Nici un înger, nici un, nimic doar liniște.
Acolo erau cate sticle de apă, chipuri și sandwich-uri vechi. Mi am lăsat ghiozdanul jos și am încercat să îmi improvizez un pat. Am folosit un cort , o perna și o pătură.
După ce am terminat m-am dus spre ghiozdan și mi am scos trusa de prim ajutor. Mi-am curățat tăietură pentru a 17-a oară și m-am pus la culcare.
Dar au fost doar o perioadă scurtă de pace, pentru că a venit noaptea. Am fost trezită de niște pași grei care veneau sper mine. Îngeri, 3 la număr. Mi-am luat cuțitul și am omorât cel mai aproape înger de lângă mine.
Cel din stanga mea a fost următorul, dar lama de la cuțit sa rupt. Cand am realizat acest lucru , îngerul era la un braț distanța de mine. Am fugit cat de repede am putut până la mașina. Locul devenise un magnet de îngeri.
Am deschis ușa mașini și m-am urcat în locul șoferului. Am mers atat de repede incat nu am mai avut timp să pun frâna când am văzut că unul dintre îngeri s-a aruncat în fața mașini. Am pierdut controlul volanului și am ajuns într-un copac.
↝3 zile mai târziu↜
M-am trezit într-un camera cu ferestrele baricadate, patul in care mă aflam , o masă micuță și un dulap. Câteva raze de soare intrau în camera.
- Cât timp am dormit ? Mă întreb eu încercând să mă dau jos din pat, am observat că bratul meu era bandajat până la cot. Și tricoul îmi lipsea, pantaloni nu, doar tricoul.
Chiar când m-am ridicat în picioare, cineva a bătut la ușă urmând să o deschidă. În cameră intră o fată destul de scund , cu părul șaten și purtând o rochie de vara , lungă , rosie cu motive florale. În ambele mâini ținea niște haine.
-Bună! Scuze nu am stiut că te-ai trezit. Am venit să îți aduc niște haine noi, eu sunt Angel apropo...
-Salut... eu sunt Ellie.
-Încântată Ellie, îmbrăcate și când ești gata, vino in curtea mare.
Lasă hainele pe masă și apoi pleacă. Mergând încet spre ele observ că era o pereche de pantaloni verde inchis , un pulover albastru si perechea mea de bocanci negri. M-am îmbrăcat repede și am ieșit din cameră.
ВЫ ЧИТАЕТЕ
Paradis
УжасыCe se întâmplă când un virus apare de nicăieri și omoară mai toata populația umană? Asta e poveste lui Ellie, o fată de 18 ani care s-a trezit în lumea asta unde pericolul se afla la fiecare pas. Pe drum întâlnește un grup mic de supraviețuitori...