' Sunt de aproximativ o oră jumate singură la petrecerea unui coleg de liceu. Dylan a plecat, zicând că și-a văzut niște vechi prieteni și se întoarce imediat.
Am privit plictisită ce se petrecea în jurul meu. Zeci de adolescenți purtați de infulența alcoolului se mișcau pe ritmurile muzicii alerte. Petrecerile nu erau tocmai genul meu, dar asta ar fi fost ultima până să încep facultatea. M-am ridicat de pe canapea, în speranța de a ajunge la bucătărie pentru un pahar cu apă.
― Ce naiba?! am țipat când lichidul din paharul unui băiat a ajuns pe cămașa mea.
― Îmi pare rău, a spus și am putut vedea urma de vinovăție din ochii lui.
― Ah, e ok, știi cumva unde e baia, l-am întrebat.
― Penultima ușă, pe partea dreaptă.
― Mulțumesc, am spus și m-am întors, plecând către noua mea destinație, baia, pentru a scoate pata ce tocmai s-a format.
Am urcat scările, evitând cu cât puteam adolescenții care țineau un pahar cu lichid în mână. Nu aveam nevoie și de altă pată. Cuplurile își arătau afecțiunea mult prea mult pe lângă ușii și simțeam un oarecare disconfort când treceam pe lângă ei, teoretic le încălcam intimitatea, dar practic l-aș fi încălcat intimitatea dacă intram peste ei într-o cameră. Am ajuns la ușa indicată de băiatul acela și a deschis-o, șocul izbindu-mă și făcându-mi corpul să tremure. Dylan era în pat cu o tipă necunoscută mie.
― Vrei să ni te alături? a spus tipa, atunci intersectându-mi privirea cu Dylan, care părea speriat.
― Ea e vechea ta prietenă? am țipat și am lăsat frâu liber lacrimilor.
― Îți pot explica, a spus în timp ce își dădea partenera la o parte. Adică, da am fost împreună câteva luni, dar m-ai plictisit și am avut nevoie de puțină acțiune în viața mea.
Șocul m-a izbit a doua oară.
― Ești un nenorocit, sper să ai parte de toată acțiunea pe care ți-o dorești, i-am urat înainte să părăsesc camera și casa aia.
În jumătate de oră eram acasă înecându-mi amarul. Toată lumea dormea așa că nu puteam apela la fratele meu, Christian. El ar fi fost singurul care mă înțelege în momentul ăsta.
Nu știu ce să fac. Trebuie să plec cât mai departe de el. De tot ce îmi aduce aminte de el.
Mi-am luat laptop-ul și am văzut ofertele pe care le-am primit la facultăți din străinătate. Elveția. Acolo voi pleca. '
Un bagaj, un bilet de avion, o facultate și un suflet bun și inocent călcat în picioare, așa a plecat Evelyn Stone în Elveția în urmă cu patru ani.
YOU ARE READING
The Flame of Love
Romance,,M-am întors. După patru ani sunt din nou aici. Sunt gata să înfrunt ce mi-a fost frică să văd când am plecat. Sunt gata să fiu puternică în fața tuturor. Sunt gata să demonstrez că m-am schimbat... dar nu sunt gata să iubesc din nou. Pentru mine...
