Tentată să ucidă

Prolog

                   Alerga cu picioarele ei micute pe scari si pe holul lung si destul de ingust pana in fata camerei parintilor ei. Usa era intredeschisa ca doar cat a impins-o cu palma si aceasta a atins peretele cu un scartait aproape surd. Ramase inlemnita la scena ce se derula in fata ochilor ei mari care deja erau plini de lacrimi. In clipa urmatoare se repede la mana tatalui sau si incearca sa il opreasca din a mai infige acel cutit cu lama ascutita in pieptul femeii fara suflare de sub el, mama ei. Greg arunca arma plina de sange in coltul celalalt de camera si o loveste peste obraz cu palma ce provocase tragica crima, inrosind locul si murdarind-o in acelasi timp. Trupul lui era plin de lichidul rosu al femeii ce i-a fost fidela in toti cei sapte ani de casnicie si care ii oferise o fetita cu ochi negri la fel ca parul lung si drept, cu nas mic si buze pline de pe care greu nu observai acel zambet inocent si plin de viata.  

                  - Cum indraznesti sa ma opresti copila netrebnica? strigase barbatul la fetita de nici sase ani ce ii purta numele dupa care iese val vartej din camera trantind usa in urma lui si apoi pe cea de la intrare. Dupa cateva minute ea putea auzea motorul masinii si o putea auzi cum se indeparteaza rapid. Greg nu s-a mai chinuit sa ascunda cutitul inainte de a se face nevazut  avand in vedere ca fiica lui l-a vazut ucigand singura femeie pe care o iubise si probabil o va iubi vreodata. 

                 Mica faptura se taraie pana la corpul inert al mamei sale si se intinde langa acesta pentru a-si pune capul pe pieptul acesteia si a-si pune bratele in jurul ei asa cum facea de fiecare data. Parul i se imbibase in sange la fel si o parte a fetei, lacrimile combinandu-se cu lichidul stacojiu. Auzi o soapta aproape inexistenta si isi muta privirea asupra chipului Lucindei. Ochii ii erau intredeschisi si buzele i se miscau foarte incet si tot ce putuse auzi copila a fost "Te iubesc, sa nu uiti asta. Nu lasa pe nimeni sa isi bata joc de inima ta, ea este cel mai de pret lucru al tau." si apoi o vazu cum se stinge in bratele ei. Era practic imposibil ce tocmai se intamplase. Acum cateva minute era fara suflare si acum i se adresase. Fata plangea fara sa fie auzita, dar cine o putea auzi? Nu mai era nimeni in casa, doar ea si corpul fara viata. La un moment dat adormise inca suspinand si probabil visand-o pe cea de langa ea  si doar sirenele masinilor de politie au reusit o trezeasca. Nu apucase sa se dezmeticeasca ca politistii deja invadasera casa si camera. Tipa din toti plamanii cand acestia au  dezlipit-o de mama ei si o duceau departe de locul crimei. Nimeni nu ar fi aflat de asta daca vecina de langa ei, trecuta de saptezeci de ani, scunda si mereu cu flori in parul azuriu  pe nume Mildred nu ar fi fost treaza si nu vazuse pe fereastra tot ce se intamplase pentru ca Greg uitase sa traga draperiile. Aceasta fuse cea care sunase la urgente, nu se pune indoiala, si tot aceasta fuse martora scenei pe care o facuse fata cand echipajul a urcat-o intr-o masina, dusa fiind.