O zi ca oricare alta. Jeniffer o fata de numai 15 ani,era acasă se pregătea să meargă la școală. Ea fiind în clasa 10.
M : Jeniffer! Trezește-te, întârzii la școală!
J : Ba nu mamă deja sunt pregătită.
M : Bine hai să mănânci. Tatăl tău a plecat de devreme. Ca deobicei.
J : Bine. Am mâncat, pa, am plecat!
La școală, Jeniffer, este singură. Niciun profesor, niciun copil, era...
Era foarte straniu, dar și mai straniu este să rămâi singură într-o școală, care fusese un spital. Și culmea era că, clasa ei era fix încăperea în care era morga.
Și ea era foarte speriată. Și dintr-o data : Se aud pași.... Mai aproape... Mai aproape... Acum este la ușa.
Jeniffer foarte speriată o sună pe mama sa, care..... nu răspundea.
Și dintr-o dată a răspuns cineva și a zis :
- Nu poți scăpa!
Era o voce foarte groasa, și mai și tusea....... Apoi închide telefonul.
Ies fugind din clasa și plec acasă. Mama nu era acasă dar a lăsat un bilet pe care scria :,, te rog, iartă-mă, n-am avut de ales ! "
Atunci îmi dau seama că sa întâmplat ceva foarte rău.Ma duc mănânc, mă schimb și mă culc.
Dimineața plec la liceu era normal erau copii, erau profesori, erau toți.
Când merg la dulap să-mi pun cărțile, deschid dulapul și ......
Găsesc o păpușă urâtă dar atunci mi sa părut frumoasă. Era prietena mea.
Apoi toți profesori și copii, îmi ziceau să nu mai aduc acea păpușă la liceu, pentru că este ciudată. Dar eu nu i-am ascultat.
Apoi dintr-o data a început să plouă. Nu știam de ce. Și tuna și fulgera.
Iar apoi...........
