O frunză a căzut posacă
A căzut în gol.
Si inima mea îndureratā
Bate fara control.
Simt vântul pe a mea tâmpla
E rece.
Nimic nu se mai intampla,
In timp ce fericirea trece.
Şi nu uit să privesc cu rost
În trecut
La ce am fost,
Şi nu mai sunt.
E prima mea poezie, care nu are legatură cu ceva copilăresc, poezii pe care le scriam la şcoală, în clasele mici. Sper că voi avansa, şi voi face poezii mai bune.
CITEȘTI
Cuvinte
PoetryCând nu mai avem nimic, doar cuvintele rămân, cuvinte care ne străbat inima. |Prima mea carte în versuri| All rights reserved to Dora C. A.
