War in love

Capitolul 13

          James e tatăl meu, iar eu nu pot să-mi văd tatăl sfâșiat. Eu o să-l ajut, eu o să-i îndeplinesc orice dorință, eu o să-l readuc la normal, la suprafață.

          - Ești OK, puștoaico? Mă întreabă James in timp ce-și pune brațul pe umărul meu.

          - Da. Tu ești bine? Îl întreb eu, ridicandu-mi capul spre el.

          Oftează. E un oftat dureros pentru inima mea.

          - O să fiu.

         Ii zâmbesc și mă bucur de motivația de care da dovadă. El vrea să-și revină, iar eu nu pot decât să mă bucur necontrolabil de readucerea lui la normal.

          - O să avem ședința în zece minute, îmi spune el.

           - Ședință? Acum? In sala de conferințe? Îl asaltez eu cu întrebările.

          Se uită la mine cruciș.

          - Da. Acum. In sală, îmi răspunde el pe rand la fiecare întrebare adresată.

          Încuviințez din cap în timp ce el intră în biroul său. Mă duc spre sala de ședințe. Când intru, acolo se aflau deja aproape toți agenții importanți ai organizației.

          Oare pentru ce este această ședință? Aceste întâlniri comune se fac foarte rar, doar atunci când este o misiune importantă pentru luarea armelor sau banilor. Nu cred că lui James îi arde acum de misiune. Doar nu cred.

          In această încăpere se afla o masa mare de sticla in centrul acesteia. Scaune de piele o înconjurau, unul fiind în fața mesei, al lui James. Mă așez pe scaunul din dreapta al lui. Imediat ce mă fac comodă, James intră alaturi de RAY!?

          Ce dracu' se întâmplă aici? Ochii mi se dilată și deja simt cum durerea îmi persistă insistent in cap pe care îl simt că vâjâie. Șocul pe care tocmai l-am resimțit mi-a electrocutat tot corpul. Cuvintele îmi stăteau pe limbă, iar aerul era insuficient pentru mine in acest moment. Pot spune că respir puțin mai ușurată când văd că ușa se închide după Ray și niciun Dylan nu intră după el.

          Fix in fața mea se așază șeful celeilalte mafii, iar în fața mesei, James.

          - Probabil toți vă întrebați ce caută el aici? Ne întreabă șeful nostru subtil, pe toți.

          Majoritatea persoanelor prezente dau afirmativ din cap, șocul fiind prezent și pe chipurile lor expresive.

          - Sunt aici sa vă aduc la cunoștință câteva informații despre o anumită persoană și să-mi transmit in mod direct sincerele condoleanțe pentru acea fată care, cu siguranță, nu avea nicio vină, ne mărturisește Ray.

          Imediat ce Betty e adusa in discuție, chipul lui James se schimbă. Devine nervos, dar se abține cu greu sa nu izbucnească.

          - Ce informații aveți sa ne aduceți la cunoștință? Întreabă Mike din grupul nostru de agenți.

          Ray oftează. E un oftat care nu prevestește lucruri bune.

          - Dylan Miles, făptașul acestei întâmplări a fost găsit după ce dispăruse abia după trei zile. Nu voi menționa locul în care a fost găsit.

          Simt cum aerul nu-mi intră în plămâni. Inima îmi bate nebunește in piept și mi-e tare frica de cuvintele pe care Ray vrea sa le continue. Mi-e atât de teamă încât simt cum oasele îmi îngheață persistent înăuntrul meu.