Ochii i-au sclipit de amuzament din cauza gestului meu. Era clar că nu mă lua deloc în serios.

—Știi ce se așteaptă de la tine? a continuat

Am înghițit în sec.

—Regelui nu-i plac fetișcanele de tipul tău. Ești banală și plictisitoare. Tremuri ca o verigă slabă, ceea ce și ești dacă mă uit puțin în jos. Trebuie să fi senzuală, încrezătoare, plină de viață. Ca soție a celui mai mare conducător din toate timpurile, datoria ta este aceea de a-l face fericit. Nu-ți permit să-l faci de râs. a scrâșnit din dinți la final

N-am mai privit-o. În schimb mi-am mutat privirea pe chipul prietenilor mei și a tuturor celor prezenți la această șaradă.
Mi-am dat seama că erau înspăimântați. Trimisa regelui nu părea deloc mulțumită. Avea să refuze, iar ei aveau să moară. Din vina mea.

Am alungat partea aia din mine care și-ar fi dorit ca târgul să fie respins, mi-am îndreptat spatele și am zâmbit.

Ea nu mă cunoștea, așa că n-avea de unde să știe că e fals. Și n-avea nici de unde să știe că mai aveam puțin și izbucneam în plâns în timp ce vorbeam.

—Cred că regele va trebui să decidă cât de senzuală sunt. Îmi voi da toată silința să-l fac fericit.

Cuvintele îmi ardeau limba, dar m-am agățat de ele.

Trupul i s-a încordat și o emoție ciudată i-a tranversat chipul. N-am avut prea mult timp să descifrez ce înseamnă mai exact, căci s-a aplecat spre mine. Părul de pe ceafă mi s-a zbârlit din cauza repulsiei, iar combinația de conifere și mirosul oceanului, care radia dinspre ea, m-a făcut să strănut.

—Vom vedea. Când o să își piardă interesul pentru tine și o să mă roage să scap de leșul tău, promit că o să te urc undeva sus și o să las păsările să se înfrupte din tine. mi-a șoptit în ureche, cutremurându-mă

Pielea mi s-a făcut de găină și ochii mi s-au mărit de groază.

—Nu poate să facă asta! am țipat

Continuam să îmi repet că rege sau nu, nu avea voie să mă ucidă. O să-i fiu soție!

—E Daemen. Poate să facă ce vrea el.

A mai stat câteva secunde ca să se bucure de efectul pe care îl aveau amenințările ei asupra mea, apoi s-a dat câțiva pași în spate, astfel încât să o vadă toată lumea. Sau să vadă ea pe toată lumea.

—În calitate de mână dreaptă și confidentă a regelui Daemen, am fost trimisă să vă anunț că măria sa a șters amprenta roșie încrustată pe porțile regatului vostru. Sunteți liberi și în deplină siguranță. Fata este de acum proprietatea regelui și a regatului „Royalia", motiv pentru care până la plecare cer izolarea ei completă. a tunat

Am știut că asta o să se întâmple. Am știut că să fiu singura fată dintr-un popor altcătuit în totalitate din bărbați, va cădea asupra mea ca un blestem cândva.

Ochii mi s-au umplut de lacrimi, în timp ce ceilalți au început să râdă și să bată din palme. Oftau de ușurare.
Normal că erau fericiți. Și cine eram eu să le răpesc asta cu chipul meu posac și degetele tremurânde?

Acum e seară. Stau în vârful patului și mă holbez la geanta de pe jos.
În ea zac îngrămădite toate lucrurile mele, nu prea multe de-altfel.

Mă gândesc la ce mi-a spus bătrânul Șuya înainte să fiu închisă aici.

„A meritat, Sihara. Acest popor îți va fi în veci recunoscător. Tu ne-ai îngăduit să mai vedem lumina zilei, le-ai oferit tinerilor șansa de a se bucura încontinuare de viață și copiilor capacitatea de a putea avea și ei la rândul lor odrasle. Ți-ai sacrificat inima pentru noi, pentru viitorul aqualinilor, iar numai gândul ăsta ar trebui să îți aducă bucurie și forță, totodată.Nu fi tristă, copilă, căci vei fi regină și mâna ta o va ține într-a ei pe cea a unui bărbat foarte puternic. Știu că de cum pășești acolo ei îți vor spune că nu mai faci parte din neamul nostru, că ești o royală acum, dar numai ce-i în inimă poate fi considerat adevăr".

Asta e tot ce îmi trebuie ca să nu țip când ușa se trântește de perete și femeia roșcată năvălește înăuntru, urmată de trei bărbați.
Îmi dau seama că sunt soldați după măștile ce le acoperă fețele.
Îmi strâng pumnii instinctiv la vederea lor.

—Haide, „băiețelule", e timpul să ieși din coconul tău și să înfrunți lumea adevărată. îmi face cu ochiul

Aleg să tac din gură și să nu comentez faza cu băiețelul. Îmi asum hainele largi pe care le port. La noi nu se fabrică vestimentație feminină! Ceea ce e și normal, luând în calcul faptul că nu există decât o singură fată. Nu ar merita efortul, mai ales când bluzele și pantalonii aceștia îmi asigură lejeritatea și confortul pe care mi-l doresc.

Nu, a EXISTAT o singură fată. De azi înainte, „Aqualia" e din nou tărâmul bărbaților.

—Regele tău te așteaptă. îmi spune înainte să mă împingă afară

Apoi începe să râdă. Nu știu ce mai exact din ce a zis i-a provocat reacția asta, dar nici n-am de gând să întreb.

Trebuie să profit de drumul ăsta pentru a-mi construi o barieră mentală. Cu cât nu știi ce te așteaptă, cu atât îți pierzi capul mai mult.
Iar psihicul e singura armă pe care o am.

Da, da, știu că am publicat două cărți la o distanță relativ scurtă de timp. Știu că n-am mai postat nici la „Academia Îngerilor", dar de acum încolo o să mă ocup de toate trei.
Între timp vă aștept părerile.

Limite RegaleWhere stories live. Discover now