2 Players

Capitolul 22: Agonie totală

-Cum îți permiți! a spus ea, dându-mi o palmă atât de tare încât mă dărâmă cu tot cu scaun. Îmi simt obrazul cum pulsează și îi văd ghetele negre cu toc. Mă strâmb dezgustată, specimenele din fața mea fiind cei mai hidoşi pantofi pe care i-am văzut vreodată. Mă apucă de păr și mă trage de păr, ridicându-mă la loc. Deși încercam să le opresc, țipetele mele de durere au vibrat în jurul meu. Am simțit cum scalpul meu este puțin smuls de pe craniu. Când mă așeza la loc, încep să mă răstesc la ea:

- Ce vrei de la mine? Bani? De ce nu te duci la Chris? Sunt sigur că încă te mai iubește și va face orice pentru o scorpie așa ca tine.

-Tocmai asta e problema! Că nu mă iubește pe mine! E încă nebun după tine. Ar face orice pentru tine! Pe mine nu dă nici doi cenți, ultima replică i-a arătat slăbiciunea.

- Și ce treabă am eu cu asta?

-Trebuia să te fac să dispari din peisaj. Ca iubitul nostru Chris să te uite și să mă iubească din nou pe mine.

-De ce ai așteptat patru ani pentru asta?

-Asta chiar nu este treaba ta! A spus eu prinzându-mi bărbia și obligându-mă să o privesc în ochii ei plini de ură. Problema este că eu vreau ca tu să te evapori din viața lui. Vreau să îl convingi că nu îl mai iubești și că îl urăști. Vreau să îl faci să fugă în brațele mele.

Am scuipat-o drept în față, fiind total dezgustată de persoană sa. Jessica și-a înfipt unghiile în fața mea, probabil învinețind-o.

-Ai dat de dracul, curvo!

S-a întors pe vârfuri și a intrat într-o încăpere aflată în spatele meu. Am auzit-o ieșind și venind spre mine. Avea în mână un obiect negru, subțire, făcut din piele, la capăt firele fiind despicate. Un bici! strigă subconștientul meu, având o voce speriată. Jessica vroia să mă biciuiască, iar eu nu puteam face nimic să o opresc. I-a făcut semn parchetului de mușchi, care a venit spre mine amenințător. Mi-a dezlegat un mână, pe care a prins-o Jessica cu mâna înainte să apuc să lovesc pe cineva. După ce mi-a dezlegat și cealaltă mână, Jessica mi-a prins-o într-o strânsoare de fier, findu-mi imposibil să o mișc. Sclavul persoanei malefice din fața mea mi-a dezlegat un picior, cu care l-am lovit imediat în față, fiind aplecat deasupra celuilalt picior al meu. S-a ridicat amenințor spre mine și mi-a dat un pumn în față, încețoșându-mi vederea. A scos din buzunar o cârpă pe care mi-a lipit-o de gură. Am încetat să respir, știind că altfel voi adormi. După un minut s-a plictisit și a scos un briceag din buzunarul de la spate. M-a amenințat cu el, însă eu refuzam să respir.

-Bine, târfo! Dacă vrei, jucăm dur, a spus el cu un zâmbet malefic.

Cu asta mi-a înfipt cuțitul în picior, făcându-mă să țip. Aerul a intrat în plămâni, alături de substanța toxică, făcându-mă să adorm.

****

Deschid ochii și încerc să îmi amintesc unde sunt. Nu îmi ia mult, dat fiind faptul că sunt legată cu brațele de tavan. Picioarele îmi sunt prinse în lanțuri grele de cimentul rece. Jessica se învârtea în jurul meu, ținând obiectul de tortură în mână. Când a văzut că m-am trezit, un zâmbet răutăcios i s-a instalat pe buze. Asta nu e bine!

-Deci.....Prințeso....Ai două variante....Fie faci cum vrea eu și rămâi cu corpul intact, fie te voi tortura până când o să devii sclava mea. Ai de ales.......Azi! a spus ea enervată că nu scoteam un sunet.

-Toată viața mea am fost o conducătoare. Nu o să îmi schimb obiceiul acum, am spus eu cu dublu înțeles.

Jessica și-a dat seama că nu voi coopera cu ea, făcând ca acel zâmbet malefic să se mărească dacă era posibil. S-a dus în spatele meu și am simțit cum spinteca aerul ca să se încălzească. Durerea m-a cuprins în momentul în care pielea împletită a biciului mi-a intrat în pielea spatelui, crestând-o și făcându-mă să țip. Simțeam cum spatele îmi pulsa, biciul făcându-mi o rană de o frumusețe exotică. Răsuflam greu, respirația fiindu-mi îngreunată de durerea pe care o trimitea spatele creierașului meu blond prin intermediul neuronilor, care pentru prima dată în viață ar trebui să învețe să nu mai circule cu viteza luminii.