☆Daddy☆H.S☆

☆Adoptia☆

Bună! Eu sunt Sophia Evans si traiesc de la 8 ani in acest orfelinat. Am 14 si o viata tristă. Sper că cineva ma va adopta si pe mine. Am mai fost adoptata o data, dar pana la urma am ajuns la spital si din nou la orfelinat.

Mama a murit înainte de a veni aici. De tatăl meu nu stiu absolut nimic. El niciodata nu m-a vrut. Celelalte rude s-au prefăcut că nu stiu de mine, deci am venit in infernul ăsta.

Am parul blond cu câteva bucle si ochii verzi.

Aseară directoarea orfelinatului mi-a spus ca la ora 10 trebuie sa cobor din camera. Am inteles ca vin niste băieți cunoscuți care ne vor canta. Sper ca nu sunt niste bădarani si îngânfati.

E ora 9 si jumatate. Ar cam trebui sa ma schimb si sa cobor.
Fac un dus si imi iau niste blugi negrii si o bluza albă.

Coborând scările aud o melodie destul de energică. Cred ca au ajuns acei băieți.

Intru in acea sufragerie foarte mare de unde se auzea melodia.
Pe mica scena amenajată erau 5 băieți. Unul cârlionțat co ochii verzi ca jadul, unul blond cu ochii albastrii ca cerul senin, unul cu parul castaniu si cu ochii albastrii ca marea, unul cu parul tuns tip periuța si ochii căprui intens si unul cu creasta si ochii ciocolatii.

Canta destul de frumos. Au melodii minunate. Am aflat ca trupa se numeste One Direction, interesant nume.

După vreo 30 de minute termina de cântat si pleaca cu directoarea in biroul ei. Doamna Carmen (directoarea orfelinatului) mi-a spus ca ei vor adopta pe cineva.

Peste 10 minute Carmen iese din birou si se apropie de mine

C: Sophia, ai fost adoptata, imi spune zâmbind. Du-te in camera si fa-ti bagajele in 30 de minute trebuie sa plecati.

S:bine, aprob si urc încet scările.

In 20 de minute am terminat bagajele fiindca nu avem multe haine.

Acum astept in camera sa vina unul dintre ei sa imi spuna sa cobor.

Dintr-o data in usa se aud ciocanituri.