Micuta zana

Era o zi frumoasa de vara.Soarele ca un bulgare urias de aur incalzea pamantul cu razele lui blande . Nori din vata de zahar erau risipiti pe cerul de un albastru zirconiu.Brazi cu mantia ca de smarald stateau semeti printre stancile de granit.Flori de colt impreuna cu Garofita-pietrei-craiului si alte mii de alte frumoase floricele impodobeau iarba de catifea. Muntele tot era parca cuprins de vraja.Micuta Tatiana se intorcea la cabana unde era cazata impreuna cu familia ei, cand aluneca pe pietrisul de pe carare si se lovi la picior.Aceasta se aseza pe o buturuga din apropiere si incepu sa planga.Deodata auzi o voce subtire si suava:
-De ce plangi micuta copila ?
Tatiana se uita mirata in jur dar nu observa pe nimeni.
-Cine a vorbit cu mine? intreba aceasta.
-Eu , Zana Muntelui.Sunt chiar in fata ta , jos pe Floarea-de-colt.
Tatiana se uita spre Floarea-de-colt cand observa cea mai gingasa si frumoasa creatura ce avea aripioare ca chihlimbar, dar crezu ca imaginatia ii joaca feste.Micuta zana veni spre Tatiana intreband-o inca o data de ce plangea mai devreme.
-Plang pentru ca am alunecat pe pietrisul de pe carare si m-am lovit la picior.
-Imi pare rau pentru acest accident.Uite ca sa uiti de durere o sa te duc sa vezi cele mai frumoase peisaje de pe munte.
-Serios? Chiar o sa faci asta pentru mine?
-Sigur ca da.
- Apropo , eu ma numesc Tatiana si am venit impreuna cu familia mea in vacanta.
-Eu sunt Zana Muntelui si imi place sa arat cele mai frumoase peisaje de pe muntele acesta micilor exploratori curiosi, cum de altfel esti si tu ,caci te-am urmarit de cand ai venit aici .
-Micuta zana, pot sa-mi iau aparatul de fotigrafiat sa facem si cateva poze?
-Evident.
Tatiana se intoarse la cabana unde isi curata si pansa rana ,isi lua aparatul de fotografiat si se intoarse inapoi pe carare unde o astepta firava faptura .
Gata de drum acestea incepura sa exploreze fiecare coltisor de pe munte in timp ce aerul curat si racoros ii dezmierda Tatianei simturile. Aceasta vazu peisaje magnifice cu arbori seculari, izvoare cu apa cristalina si rece ca ghiata.Vazu capre de munte care sareau sprintene pe stancile golase , cocosi ce se roteau in cercuri ,fiind perioada de imperechere a acestora nu existau prea multe pericole care sa-i ameninte. Tatiana impreuna cu Zana Muntelui se distrara pe cinste plimbandu-se si admirand peisajele superbe pe care muntele le oferea privirilor pline de incantare si admiratie. Timpul trecu pe nesimtite ,iar noaptea isi lasa mantia intunecata dar luminata de milioane de faclii peste intreg muntele.Cele doua prietene fiind nevoite sa se intoarca la casele lor sperand ca a doua zi sa repete experientele de peste zi.