Miracole

Flori!

Era o dumbravă plină cu flori,
Toate gingașe, în multe culori.
Se vedea din depărtare
Că este zi de sărbătoare.

Floarea miresei, gingașa și pura,
Cu multa grație, semnează o factura.
A fost adus nectarul,
De bondarul numit Ștrengarul.

O narcisa sălbatica,
Stă într-un colț cam apatică.
Croitorul nu a venit,
Și a rămas cu spatele descoperit.

Cărciumaresele harnice și zvelte,
Își pregătesc o droaie de unelte
Pentru a face un tort uriaș,
Unui umil chiriaș.

Trandafirul, mândru ca de obicei
Doamnelor, le face găuri pentru cercei.
Mirosul lui imbătător,
Le anesteziază îngrijorător.

Floarea-soarelui, cam inaltă pentru o doamnă
Stă de strajă ca o toantă,
Toți trec pe lângă ea
Dar nu se poate apleca.

Bujorii roși, cam îmbujorați e drept
Stau cu capul in piept.
Așteaptă cu nerăbdare,
Să poleiască cărarea cu petale.

A început petrecerea, pentru întreaga suflare,
Cu maestrul greieraș, într-o cântare.
Nobilele orhidee, se învărt într-un dans vienez,
Cam greu de înțeles pentru trandafirul
Japonez ...

Au petrecut toți pâna dimineața
Având impresia că se lasă ceața.
Zorii zilei au sosit cu un accident banal
O buburuza și o albinuță s-au trezit in canal...

Printr-o coliziune, au deraiat din zbor
Ce-i drept, de la prea mult alcool.
Libelula polițistă, le-a dat o amendă
Lovită fiind în cap, cu o agendă.

Soțul albinuței, un bondar nervos,
A înțeles greșit fiind gelos...
L-au încătușat cosașii jandarmi,
Sfârșindu-se totul cu mult calm.