Mutarea

13 1 1
                                    

Numele meu este Jack , am împlinit 18 ani acum 3 zile si locuiesc într-un mic orășel numit Winslow. Am locuit cu părinții si sora mea mai mica , Julia , in tot acest timp . Mulți dintre prietenii mei au plecat la alte scoli , s-au mutat in alte orașe din cauza pustietății de aici , și-au găsit " perechea " si au decis sa înceapă să-și trăiască restul vieții împreuna . Eu nu eram genul care sa se atașeze foarte repede de cineva dar asta nu a fost o problema in a-mi face o grămada de prieteni . Problema a fost ca nu am reușit sa țin legătura cu mulți dintre ei , nici măcar cu cel mai bun prieten al meu . Acum ca am 18 ani si sunt responsabil pentru orice decizie as lua vreau sa plec din acest oraș micuț si plictisitor , ma mut in Los Angeles . Peste 2 zile plec cu autobuzul către o viața noua si plină de oportunități . Ziua de azi este aproape gata iar mâine am sa ma ocup doar de împachetat lucrurile cele mai importante pentru ca poimâine am sa verific iarasi tot si imi iau rămas bun de la părinți si sora mea .Este dimineața iar eu nu stiu de unde sa încep să-mi împachetez lucrurile si sa fac in asa fel încât sa nu uit nimic . Nu ma apuc bine de împachetat ca se și aude o bătaie in geam . Era ora 09:27 , cine ar putea bate in geam la o asa ora daca nu Ryan. Deschid geamul si il ajut sa urce si sa între pe geam in camera mea . Ryan este unul dintre cei mai buni prieteni ai mei de cand l-am ajutat sa-și renoveze casa . Părinții lui au murit într-un accident de mașina acum 1 an iar el locuiește singur de atunci . Dupa ce se dezbracă de geaca isi da jos lanțul lui de la gât primit de la părinții lui cand a împlinit 7 ani si mi-l pune in mâna dupa care se uita la mine si zice :
- Cat timp lanțul meu este la tine înseamnă ca iti sunt inca dator dupa ce m-ai ajutat sa trec peste decesul parinților mei si m-ai ajutat ori de câte ori am avut nevoie . Eu ramân fara cuvinte și-l strang in brațe spunându-i ca o sa am grija de lanțul lui si ca am sa apelez la el daca o sa am probleme . Dupa inca câteva îmbrățișări si saluturi merg sa țin geamul deschis ca sa poată pleca Ryan . Acum ma întorc la împachetat si nu ma opresc pana nu vad fiecare haina in valiza . Cand sunt la final si verific dulapurile sa nu fi uitat ceva in ele aud usa de la camera ca se deschide încet , întorc privirea puțin speriat si o vad pe sora mea de 9 ani cu un ursuleț de plus in mâna si se apropie repede de mine dupa care imi sare in brațe si imi oferă jucăria ei preferata . O întreb de ce imi oferă jucăria ei iar ea cu lacrimi in ochi imi spune :
- Stiu ca domnul Fluffy o sa te apere de oamenii rai si de străinii cu care nu ai voie sa vorbești .
Eu zâmbesc larg si o sărut pe frunte cum fac mereu atunci cand vreau să-i transmit un sentiment de siguranța . Ii spun ca totul o sa fie bine si dupa ce ii mulțumesc merg și-mi petrec restul zilei alături de ea si de părinți .
Dupa o zi lunga de râsete si oboseala ma pun in pat si încerc sa adorm pentru ca dimineața la ora 7:00 trebuie sa prind autobuzul care ma duce către noua mea viața . M-am pus in pat in jurului orei zece pentru a ma trezi odihnit mâine dimineața dar acum e aproape miezul nopții si nu pot sa adorm . Ma gândesc la drumul de mâine care durează in jur de 16 ore . Sincer ma tem puțin sa nu se întâmple ceva pe drum .. Imi setez alarma la telefon si dupa  câteva învârteli prin pat imi găsesc locul si adorm .
Suna alarma iar eu ma ridic din pat ca si cum as fi vazut o fantoma . Nu era o fantoma era ceasul meu care imi arată ora 6:40 , înainte sa ma culc am setat gresit ceasul cu o ora mai târziu . Acum nu mai am timp sa verific nimic si trebuie sa ma pregătesc repede . Merg si imi iau rămas bun de la mama si de la sora mea Julia si ma urc in mașina cu tata care ma duce pana in stație . Ajung la 06:55 si astept sa vina autobuzul . Între timp tatăl meu imi pune mâna pe umăr si imi spune :
- Fiule sunt mândru de tine ca vrei să-ți faci un viitor si ca ai curajul sa lupți cu lumea asta cruda  , dar te rog sa ai grija cu tine te împrietenești si unde o sa lucrezi . Dupa care ma îmbrățișeaza si ma salut cu un ton cald pe care nu l-am mai auzit . Între timp a ajuns si autobuzul meu , trag aer adânc in piept si urc in el in timp ce ii fac cu mâna tatălui meu care sta langa marginea drumului . Predau biletul si ma așez chiar pe primul scaun de la intrare care era gol in ciuda faptului ca autobuzul era aproape plin . Imi pun căștile in urechi si încep sa ma relaxez .

You've reached the end of published parts.

⏰ Last updated: Aug 27, 2016 ⏰

Add this story to your Library to get notified about new parts!

LIFEWhere stories live. Discover now