Vestea

1K 61 0
                                        

"Văd că am aşteptat cu atâta nerăbdare vacanța de vară degeaba, mai sunt 3 săptămâni şi eu înca nu am făcut nimic productiv!"

- Erikaa!

- Da mamă, ce e?

- Vino până jos te rog, eu şi tatăl tău avem ceva de discutat cu tine!

- Ohh ce am mai făcut iar? Spune Erika mai mult pentru sine.

- Erika, ia loc te rog.

- Ăă okay! Dar imi puteți spune vă rog totul pe şleau? Sunt puțin confuză.

- Te rog să iei un loc. Spune tatăl său.

- Bine, acum spuneți!

- Păi, după cum ştii, peste o lună vei împlini 14 ani aşa că eu şi tatăl tău ne-am hotărât să-ți facem un cadou mai special.

- Uu, e cumva vreo surpriza?

- Intr-un fel... Spune tatăl său oftând.

- Ce e tată?

- Uite scumpo, treaba la restaurant nu merge prea bine în ultimul timp aşa că...

- Aşa că ce? Spune-mi tată!

- Draga mea, trebuie sa ne mutăm! Spune mama Erikei cu ochii in lacrimi.

- Oh mamă, nu te întrista, sigur nu e foarte departe de aici.

- Draga mea, trebuie să ne mutăm in Constanța. Spune tatăl Erikei aşteptând o reacție de la fiica sa.

- Ce? Constanța? Tată, e in celălalt capăt al țării. Spune Erika sărind ca arsă de pe canapea.

- Scumpa mea, linişteşte-te!

- Mamă, cum aş putea să mă liniştesc? Aici am prieteni, locurile unde am copilărit... dar dacă mă gândesc mai bine..

- Dacă te gândeşti mai bine ce? Spune mama sa entuziasmată.

- Nu ar fi chiar aşa de rău să locuim la plajă! Spune Erika chicotind puțin.

- Oh Erika, ce mă bucur ca eşti de acord!

- Desigur mamă, orice pentru voi! Mhmm... deci când plecăm?

- Peste 2 zile, cred că iți e de ajuns ca sa-ți poți lua rămas bun de la prietenii tai. Raspunde tatăl său.

- Desigur tată, e perfect! Ăm, pot să ies in oraş cu Iris?

- Um, bine dar să nu stai prea mult! 10 jumatate e bine? O intreabă mama sa.

- Oh Doamne mamă, te simți bine? Tu chiar vorbeşti serios? Nu m-ați lăsat niciodată să stau mai mult de ora 9! Zice Erika sărind de bucurie.

- Bine du-te draga mea, se scurge timpul, tic-tac tic-tac! Spune tatăl sau făcând-o pe Erika să râdă puțin.

" Erika urcă scările grăbită să-şi sune prietena ca să-i poată da cât mai rapid vestea cea mare. "

La telefon : Iris (prietena Erikei)

- Erika? Hei ce faci?

- Oh Iris nu am veşti prea bune!

- Ce? De ce? Erika ce s-a întâmplat?

- Haide mai bine sa ne întâlnim să-ți pot spune față în față, e okay aşa?

- Oh bine draga mea, ne vedem la 5 in fața magazinului de inghețată?

- Da e bine la ora 5! Ne vedem acolo. Pa Iris!

- Bine, pa Erika!

"Erika se pregăteşte pentru ieşirea în oraş cu prietena ei, işi alege o ținută potrivită stării ei şi porneşte spre magazinul de înghețată."

- Buna Iris! Ce mai faci? Spune Erika in timp ce o imbrățişează pe Iris.

- A, sunt bine. Tu cum eşti? Ce era atât de important de discutat față în față?

- Ugh Iris, haide să stăm jos.

- Erika, nu mă speria ce s-a întâmplat?

- Trebuie să mă mut!

- Ce? Spune Iris deschizând gura larg de uimire. Nu se poate Erika, ce mă fac eu fără tine? Ne vom putea vedea nu?

- Nu ştii cât îmi doresc să spun că da. Spune Erika puțin tristă.

- Unde vei locui?

- Parinții mei şi-au găsit locuri de muncă mai bine plătite în Constanța.

- Oh Doamne, Constanța? E in celălalt capăt al țării Erika! Se poate aşa ceva?

- Iris, sunt deja foarte trista, te rog nu-mi agrava starea.

- Ah îmi pare rău!

- Nicio problemă.

- Hei Erika!

- Ce e?

- Vloggerul ăla de care îți place, ohh cum îi zice? Vlad parcă. Nu locuieşte in Constanța?

- Omg daa! Dar Iris ce şanse sunt ca tocmai eu să-l întâlnesc pe Vlad Munteanu? Serios acum.

- Da, ai dreptate. Poate veti locui in cartiere diferite, dar cine ştie.

- Ar fi chiar frumos să reuşesc să fac măcar o poză cu el.

- Uite Erika.

- Da?

- Te rog să nu mai vorbim despre plecarea ta. Să ne bucurăm de clipele astea pe care le petrecem împreuna acum. Bine?

- De acord!

" Trecuse ceva timp şi se făcuse ora Erikei de ajuns acasă."

- Bună scumpo, mă bucur că ai ajuns la timp, nu-mi place să spun asta, dar ar cam trebui să iți faci bagajele! Spune mama Erikei.

- Bine mamă!

- Erika stai! Strigă mama sa.

- Oh mamă de ce țipi aşa sunt chiar aici?

- Ai mâncat ceva în oras? Ți-e foame?

- Sunt bine mamă mulțumesc!

- Merg sa-mi fac un dus, e totul terminat si sunt pregatita de plecarea de maine! Spune Erika in gandul ei.

"Erika isi facuse un dus lung si fierbinte apoi coborî jos la mama sa pentru a-i da pupicul de noapte buna si s-a pus la somn."


__________________________________

Vă rog să dați un vot dacă v-a plăcut acest capitol pentru a mă motiva să postez mai multe!

Xoxo

MutareaStories to obsess over. Discover now