-Ai numarat? Sau ai scris asta in "cartea" ta aia drăguță?
- Încă nu am scris nimic despre tine în "cartea" mea aia drăguță.
-😕
- Nu am scris nimic, de mult timp...
Ce ai vrea să scriu despre tine?
Ai reuşit intr-o lună ce nu au reuşit alții în toata viața mea. Ai apărut exact atunci cand credeam ca mie nu îmi este dat să ma îndrăgostesc, cand simțeam că lumea mea se cutremură si urmează sa cad. Ai venit de nicăieri.
Dar să începem cu începutul.
27 februarie.
Ploaie, eu, tu, un câine, două beri şi un râu. Buzele mari, zâmbetul perfect, ochii căprui, tatuajul de pe mână, modul tău de a comunica, m-au făcut să vreau să te văd şi a doua zi. În cele 4 ore în care am stat împreună am reuşit să îmi dau seama că eşti un suflet frumos. Te-am apreciat pentru faptul că nu m-ai dus într-un loc sofisticat la prima noastră întâlnire. Râul era superb, iar ploaia doar a înfrumusețat seara. Ne-am plimbat prin ploaie ca doi tâmpiți deşi afara erau 3 grade. M-ai pus să îți vorbesc despre mine şi ai fost uimit când ți-am spus că nu am iubit niciodată. Te-am pus să îmi vorbeşti despre tine şi am rămas uimită când mi-ai spus că recent ai încheiat o relație de 5 ani. Credeam că între noi avea să fie probabil doar o prietenie,ținând cont de fosta ta relație dar sărutul pe care mi l-ai dat la plecare în fața casei m-a făcut să mă răzgandesc. Aveam un zâmbet idiot pe față!
28 februarie.
Eu, tu, 2 beri şi un bar.
Eram din ce în ce mai fascinată de buzele tale mari. Ți-am furat elasticul de păr si mi-am legat părul cu el, mi-ai spus ca sunt frumoasă şi ca te bucuri că m-ai cunoscut. Am roşit. Ai sorbit puțin din bere apoi m-ai sarutat.
29 februarie-3 martie.
Noi doi, noapte.
Ne vedeam in fiecare seara. Mă aşteptai tot timpul jos, şi mă îmbrățişai de fiecare dată tot mai puternic. Începeam să simt ceva, ceva ce nu am mai simțit înainte.
Ne plimbam puțin şi de fiecare dată incheiam seara cu tine conducându-mă până in fața casei plus acel sărut care îmi faceau genunchii sa tremure.
4 martie.
Noapte, dar fără noi doi.
Prima ceartă.
Ştiu că ți-am spus că nu sunt geloasă. Dar mai ştiu că asta era înainte de a te cunoaşte pe tine.
A fost prima seara într-o săptămână în care nu ne-am văzut, şi prima seară în care am coborât să îmi iau țigări şi tu nu erai jos aşteptându-mă. M-am obişnuit prost. Dar tu eşti singurul vinovat.
Ne-am împăcat repede. Probabil dacă era altul, fugea de mult şi nu îmi accepta toanele. Tu de ce o faci?
4 martie-20 martie.
Noi doi, în fiecare seară, plimbări, țigări, fum.
Ți-am spus că încep să mă obişnuiesc cu tine. Mă supăram din orice prostie, îmi ceream scuze şi tu îmi spuneai că deja m-ai acceptat aşa cum sunt. Îmi spuneai că m-am îndrăgostit de tine, iar eu negam asta de fiecare dată.
22 martie
A doua ceartă.
23 martie.
Ceartă.
Am vrut să renunț la tine. Chiar am vrut.
Dar cum poate renunța cineva la cineva de care e îndrăgostit?
M-ai scos din sărite, m-ai făcut să plâng pentru prima oară.Ştiu că e vina mea, pentru că aşa am fost eu obişnuită de mică să primesc tot timpul ceea ce îmi doresc.
Dacă stau acum să mă gândesc, chiar nu era nici un motiv de supărare.
Mi-ai spus să o luăm mai uşor...
A: Nu mai îmi bat capul, oricum se pare că nu te pot mulțumi, oricât încerc.
F: Ok, nu iți bate capul. Oricum eu sunt singura care ajunge să sufere din toată treaba asta. M-am îndrăgostit de tine ca o proastă, si nici nu ştiu de ce. Îmi pare rău ca ți-am respirat aerul, că te-am stresat şi aglomerat. Nu o să ajungem nicaieri daca ne tot certam.
A: Ai reuşit pentru prima dată în 3 săptămâni să mă faci să mă enervez.
F: Thank you for the little things! Aşa nu mai putem continua.
A: Termina odată cu "despartirile"!
F: "Despartiri?"Nici măcar nu suntem intr-o relație. Cum aş putea să ma despart de tine dacă nu suntem într-o relație?
A: Şi dacă alegi să nu mai vorbim, e same pentru mine.
F: Am trăit intr-o minciună toată viața mea.
A: Treaba e că eu nu vreau să nu ne mai vedem, dar ştii bine că nu e maşina mea şi nu pot veni când vreau eu. Ne înțelegem super ok...
F: Da, când nu ne certăm.
A: Am zis că ne înțelegem super ok, şi curând o să am maşina mea şi o să fie ok.
Ar fi o idioțenie dacă ăsta ar fi singurul motiv pentru care ne certăm. Nu mi-ar păsa dacă nu mi-ai fi dragă, nici nu m-aş enerva, dar eşti mult prea fancy ca să terminăm totul aşa.
F: Da, ştiu, sunt idioată. Dar câteodată am nevoie să îmi spui chestiile ăstea, şi nu doar atunci când ne certam.
A: Dar eu nu înțeleg de ce crezi tu că eu nu vreau să ne vedem. De ce crezi ca mă întâlnesc cu tine şi vorbesc cu tine ?
F: De plictiseala?
A: Esti proasta!
F : Prost eşti tu.
A: Asta ştiu de mult.
