Private Lessons | H.S. FF |

Prolog

" Daddy, de ce m-ai adus aici? " îl întreb, când observ că m-a adus adus pe acoperiș. Când îmi va da drumul? Știu că pare egoist din partea mea. Ne iubim și suntem într-o relație e câteva luni, dar numai suport să ies pe afară supraveghată și în fiecare zi să îi suport agresivitățile lui Daddy în pat.  Știu că mă iubește, iar asta este destul de ciudat pentru el, dar tot continuă să fie agresiv. 

" Ți-am pregătit ceva, babygirl. " emoția se poate citi din vocea sa, asta trezindu-mi un semn de întrebare în minte. Ce are de gând să facă?

Aerul îmi rămâne în gât când văd masa frumos aranjată care se află chiar lângă blocurile de ciment de la marginea acoperișului. Suspin când văd mâncarea care se află pe masă. Sunt spaghete, preferatele mele. Îmi aduc și acum aminte când am vorbit despre subiectul ăsta, iar Daddy a adus vorba despre " Doamna și Vagabondul " . Daddy trase scaunul și îmi făcu semn să mă așez. Emoțiile încep să îmi străbat corpul și mă tot întreb ce are de gând să facă. Se așeză și el pe scaunul din fața mea și își întinse mâinile ca să mi le poată lua pe ale mele.

" Daddy, ce se întâmplă? " îl întreb puțin speriată. Sper că nu se preface că e bun și să sfârșesc din nou bătută cu biciul. Înghit în sec la amintirea aia. Acela nu era Daddy pe care îl iubesc, acela era trecutul lui. 

" Înainte să luăm masa, aș vrea să îți spun ceva ce mă macină de o vreme. " spune și se ridică sfârșind să fie în genunchi în fața mea. Știu ce are de gând să facă și nu pot accepta asta, chiar dacă îl iubesc. Vreau să fiu liberă și să îmi văd părinții și pe William. Dragul William... Daddy își trage glasul și își duce mâna la spate, scoțând de acolo o cutiuță minusculă, roșie. " Bethnay Ivanov, v-vrei s-să fii soția mea? " se bâlbâi și îi pot vedea mâna tremurândă cum scoate inelul din cutiuță. Recunosc inelul. Era cel pe care i l-am arătat când am fost pentru prima dată la cumpărături împreună. Trebuie să fac asta, trebuie să îl refuz, chiar dacă a făcut toate asta, nu mai pot să îi rezist. 

" Îmi pare rău, Harry, dar nu pot. Ai uitat că mi-ai promis că îmi vei da drumul când se va împlini un an de când mă ai? " durerea din capul pieptului e persistentă, iar lacrimile încep să se formeze în colțul ochiului la vederea chipului distrus al lui Daddy. 

" D-dar, Bethany, m-mă i-iubești, n-nu îmi p-poți f-face asta. " se bâlbâie, lacrimile începând să îi curgă din ochii săi de jad.

" Te iubesc. Dar mă iubesc și pe mine și nu mai pot să stau cu atât de multe vânătăi pe mine. Mai ales vânătăile provocate de persoana pe care o iubesc. " Harry începu să dea din cap în semn de negare și să se ridice în picioare apoi să își pună mâna în păr, trăgând agresiv de el.

" N-nu o s-să m-mai f-fac asta ,p-promit, d-doar rămâi l-lângă m-mine, Bethany! " nu mai pot sta aici, trebuie să îl părăsesc. Mă ridic în picioare și mă uit ferm la el.

" Îmi pare rău, Daddy, ai promis. A fost un timp frumos, dar acum s-a sfârșit. Poți să găsești pe altcineva să faci lecții private de yoga. " îi spun zâmbind melancolic. " La revedere, Harry. " îi spun și mă întorc pe călcâie, lăsându-l în urmă plângând și îi ignor strigătele.

În sfârșit liberă. 

xx