Elijah

Capitolul 1

- Scarlett! Scarlett!

Am auzit-o pe prietena mea, Ariana, strigându-mă de pe holul liceului. M-am întors spre ea și am văzut-o alergând în direcția mea, cu un zâmbet atât de mare încât era imposibil să nu mă întreb ce se mai întâmplase.

- Scarlett, am început să vorbesc cu un băiat! Este atât de drăguț! spuse ea entuziasmată.

Am clipit de câteva ori.

Din nou? mi-am spus în gând. Acum doar două zile îmi povestea despre alt băiat. Ariana se îndrăgostea repede... sau cel puțin așa părea.

I-am zâmbit.

- Felicitări! Sper că este un băiat de treabă.

- Mulțumesc! Stai liniștită, chiar este, răspunse ea, zâmbind și mai larg.

În acel moment s-a auzit clopoțelul, iar noi am intrat în liceu. Ne-am îndreptat spre sala de clasă și ne-am așezat în bănci. După doar câteva minute a intrat profesorul de geografie.

- Astăzi vă ascult.

Ariana s-a uitat speriată la mine.

- N-am învățat nimic..., îmi șopti.

Eu ridicai din umeri. Învățasem cu o seară înainte, tocmai pentru că profesorul avea obiceiul să ne asculte fără să ne anunțe.

După ce a făcut prezența, profesorul a ridicat privirea din catalog.

- Madison, la tablă.

Madison era una dintre cele mai populare fete din liceu. Frumoasă, mereu îmbrăcată în haine de firmă și convinsă că toată lumea trebuia să-i facă pe plac.

Profesorul o privi serios.

- Spune-mi numele celor cinci oceane ale lumii.

Madison își îndreptă umerii și răspunse cu încredere:

- China.

În clasă se lăsă o liniște stânjenitoare.

Profesorul oftă adânc.

- China este țara cu cea mai mare populație din lume, nu un ocean. Stai jos. Pentru răspunsul de astăzi primești nota doi.

Madison se așeză în bancă fără să spună nimic. Câteva lacrimi îi curgeau pe obraji, iar machiajul începea să i se întindă.

Curând s-a sunat de pauză.

Nu mă așteptasem ca Madison să răspundă atât de greșit. Toată lumea o considera perfectă, dar popularitatea ei nu venea din inteligență. Părinții ei erau foarte bogați și obișnuia să le cumpere colegilor cadouri sau să le plătească ieșirile doar ca să rămână în preajma ei.

Cele mai apropiate prietene ale ei erau Elena, cea mai bună prietenă, Maya, care o urma peste tot, și Anna, o fată mai naivă, dar cu suflet bun.

După terminarea orelor, mi-am luat rămas-bun de la Ariana și am ieșit în fața liceului, unde îmi așteptam șoferul.

În timp ce priveam mașinile care treceau pe stradă, atenția mi-a fost atrasă de doi băieți.

Unul dintre ei avea aproape tot brațul acoperit de tatuaje, iar pe gât i se vedea un alt tatuaj. Avea o expresie serioasă și părea genul de persoană care nu zâmbea prea des.

Lângă el mergea un alt băiat. Era complet diferit: nu avea tatuaje, părea mai calm și vorbea relaxat, de parcă încerca să-l facă pe prietenul lui să râdă.

Nu-i mai văzusem niciodată prin liceu.

Și, fără să-mi dau seama, privirea mea rămase asupra lor câteva secunde în plus.

Scarlett nu-și putea lua privirea de la băiatul tatuat.

În clipa următoare, el și-a ridicat încet privirea și ochii lor s-au întâlnit. Pentru câteva secunde, timpul părea că s-a oprit.

Nu a zâmbit.

Doar a privit-o intens, de parcă încerca să-și dea seama cine era. Scarlett simți un fior ciudat și își mută privirea în altă parte.

În acel moment, o mașină neagră opri în fața liceului.

- Domnișoară Scarlett, spuse șoferul în timp ce îi deschidea portiera.

Scarlett urcă în mașină, însă, înainte ca aceasta să plece, îl mai privi o dată pe băiat. El era încă acolo, rezemat de gardul liceului, discutând cu prietenul lui.

---

Seara, soneria vilei răsună.

Scarlett coborî scările și îi deschise ușa Arianei.

- Intră!

Cele două urcară în camera lui Scarlett și se așezară pe pat, discutând despre tot ce se întâmplase în ziua aceea.

La un moment dat, Ariana zâmbi larg.

- Ți-am spus că vorbesc cu un băiat nou, nu?

- Da.

- Ei bine... acum suntem împreună.

Scarlett râse.

- Atât de repede?

- Când știi că este persoana potrivită, pur și simplu simți, răspunse Ariana.

- Și cum îl cheamă?

Ariana îi spuse numele, apoi adăugă:

- Apropo... este cel mai bun prieten cu băiatul tatuat pe care l-am văzut astăzi la liceu. Îl cheamă Elijah.

Scarlett încercă să pară indiferentă.

- Serios?

- Da. Și, din câte am auzit, mâine seară merg și ei la o petrecere.

Ariana o privi entuziasmată.

- Vino și tu! O să fie super!

Scarlett se gândi câteva secunde, apoi zâmbi.

- Chiar pot. Mâine dimineață părinții mei pleacă în Italia. Au de rezolvat niște probleme legate de afacerile familiei, așa că voi rămâne acasă.

- Atunci este perfect! Mâine seară mergem împreună.

Scarlett încuviință din cap, fără să știe că petrecerea avea să-i schimbe viața și că acolo îl va revedea pe Elijah.