Alfa în derivă

Capitolul➸ 28

-Numai mananc nimic o luna. Am stabilit. Ma anunta bruneta, scuturandu-si capul frenatic, privind cu jind la o felie uitata de pizza de pe chiuveta.

-Ai cui sunt panatlonii? Intreb curioasa, schimband subiectul.

-Dee. Imi spune ea mutandu-si ochii la oala care incepea sa scoata aburi. Astia-s pantalonii mei post indopat.

-Doamne Patt! Imi dau ochii peste cap si ma intorc la oala in timp ce ea revizuia pe telefon pozele facute aseara.

-Dap. Nu-mi amintesc nimic. Spune ea trei minute mai tarziu, aruncand telefonul ca si cum ar fi o minge de baschet prin usa de la bucatarie tocmai pana pe canapeaua de piele intoarsa din sufragerie.

-Imi amintesc totusi cum tu, domnisoara, accentueaza ea pronumele ce ma vizeaza, ceea ce ma face sa ma cocosez instantaneu, nu stii sa mentii o sarada! Ma acuza ea, sarind elegant de pe insulita si luandu-si cana cu ciocolata calda in primire, privindu-ma direct in ochi in timp ce sorbea din ea.

-Credeam ca o sa se supere. Ma apar, simtindu-ma ca un catelus plouat. In Anglia.

-De ce doamne ai crede asta? Daca nu se supara cand il scuipa aia... se opreste ea ca si cum ar fi spus prea multe.

-Patt, daca imi e permis sa stiu, poti sa imi explici? Intreb precauta.

-Ce vrei sa stii? Imi raspunde zana neagra degajat cu o alta intrebare, de unde reiese ca nu incalc nici-o regula aici.

-Poti sa imi spui de ce eu sunt perechea lui Serban cand Richy are o pereche baiat si cine sunt oamenii de la Lambs and Hounds? Spun pe nerasuflate. Aa, si de ce Dorian poate controla actiuni iar Serban focul?

-Nu doar focul. Imi raspunde ea rar, pe un ton incet. Pana la ultima intrebare Patt purta cu seninatate o expresie amuzata, dar la ultima, fata ei frumoasa, incadrata de cearcane negre cei drept dar tot mai minunata decat a oricarei fete pe care o stiu, i se crispeaza si ii devine intunecata.

-Sa te intreb ceva acum, tie chiar iti pasa de noi sau doar te intrigam; ca o poveste buna? Ma surprinde ea zicand.

Cumva sa o aud tocmai pe ea intreband asta, ma dezamageste si intristeaza in acelasi timp. Daca ea crede asta, ce sanse am cu Richy sau Tony de exemplu. Prin cap imi trec toate datile in care am fost impreuna, revizuind cand am putut lasa impresia ca stau cu ea pentru beneficiile ce o insotesc. Nu pot sa mint si sa spun ca de cand o stiu, viata mea e la fel. Din toate punctele de vedere, tot ce credeam ca stiu sau ce credeam ca cunosc a fost dat la o parte. Nu sters cu buretele ci pur si simplu, reimprospatat.

Nu raspund dar ceva de pe fata mea, o face sa inceapa sa vorbeasca repede.

-La inceput erau trei frati dumnezeiesti. Initiaza ea o introducere de tip basm. Ceea ce ma debusoleaza complet, e felul in care vorbeste, ca si cum intradevar au existat o data trei frati. Si nu ma refer la trioul magic, cel mic bossul si restul de umplutura. Basmul topic. Ca probabil a trecut niste probe, ajutat fiind de fel de fel de personaje initiatice bla bla bla se casatoresc, bla bla si-au trait fericiti pana la adanci batraneti.

De ce adanci batraneti, de ce nu pana la superficiala, frageda si totodata perfecta varsta in care cerul e limita de 21 de ani?

-Dumnezeiesti? Fac, cascand ochii.

-Asa am zis! Se amuza Patt. Imi musc buza si ii fac semn sa continue.

-Ei tineau toate elementele in echilibru. Ma rog numele nu-s importante, da ea din mana risipind parca o idee.