Bataie cu perne

AquaPark

Sophia e inca destul de speriata, se observa. Se uita cu uimire la toate toboganele existente in jurul nostru de parca ar avea coltisori si ar fi pe punctul de a o papa.

-Esti bine, copilas?
-D-da, desigur.

Sunt o gramada de oameni plictisitori care stau pur si simplu si se gandesc la cine stie ce chestii savante, in timp ce se afla la un AquaPark. Soph ma ia de mana si ne indreptam spre zona din care ne putem lua un colac.

Pe peretele de langa se afla doua panouri. Pe unul scrie:
Daca esti aici impreuna cu sufletul pereche, saruta-l si abia apoi poti lua colacul.
Celalalt e ceva mai simplu:
Zambeste si apoi poti lua colacul.

-Asta inseamna ca trebuie sa ne sarutam? intreaba Sophia usor timida.
-Pai spune ceva de suflete pereche, nu cred ca e cazul.
-O.

Ii zdrobesc buzele intr-un sarut, iar apoi ne luam colacul de doua persoane si ne indreptam spre cel mai...cum sa zic...ne indreptam spre toboganul de copii.

-Ai curaj sa te dai pe asta?
-Da.
-Tu poti sa te dai pe asta ca nu e nevoie de colac, iar eu urc cu doua etaje mai sus si te astept acolo, bine?
-Bine, Tay.

Dupa cateva minute apare Sophia, cu un zambet micut. Cred ca e ceva in neregula cu ea, dar probabil imi va spune ea singura, fara sa o intreb.

-Asta e prea periculos pentru mine.
-Asta nu e periculos nici pentru un copil de 12 ani. Haide, nu fi fricoasa bby.

O iau de mana si ne punem la coada. Aici e voie doar cu colac, dar nu ne deranjeaza. Stam dupa vreo 5 oameni care asteapta culoarea verde la semafor, semn ca nu e pericol de accidentare.

Vine randul nostru, aranjam colacul conform instructiunilor si asteptam permisiunea de a porni. Se face verde, iar aventura abia acum incepe.

-Tine-ma de mana! Si pune mana dreapta pe maner!
-Bine, tati.

Ma amuza la maxim acest 'tati', cred ca ma considera prea protectiv, dar pe mine ma ingrijoreaza pana si cea mai mica zgarietura pe care o are Soph.

Drumul pana la destinatie e lung, din cate observ, e plin de luminite care ar trebui sa fie infricosatoare, insa nu sunt nici pe departe astfel. Iubita mea se uita fascinata la ele, exact ca un copilas ce vede pentru prima data niste artificii, de exemplu.

Ajungem jos, Soph rasufla usurata, iar eu o strang in brate in semn de recompensa.

-Mergem langa piscina sa stam putin la soare? Vreau sa ma bronzez.
-La soare? Sa stau intr-un loc? Pe un sezlong? Simtind cum soarele imi coloreaza pielea intr-o culoare rosiatica?
-Te rog frumos, iubire.

Magnific, acum trebuie sa stau pe un sezlong, la soare, asteptand sa mi se arda pielea.

-Macar crema de plaja ai?
-Desigur. Cauta in buzunarul din stanga al rucsacului.
-Cum naiba stii exact unde ai pus-o?
-Nu am cum sa uit asta.

Sophia se intinde pe sezlong, iar eu merg in vestiar sa caut crema. Dau peste niste domnisoare pe care in urma cu o luna m-ar fi tentat sa le cuceresc, insa acum lucrurile sunt diferite. Am gasit persoana pe care nu as inlocui-o sub nicio forma.

Cand ma intorc la sezlonguri, Sophia e asezata pe burta, iar eu neputandu-ma sa ma abtin, ii trag o palma peste fund.

-Hei.
-Scuze, era prea tentant.

Incep sa aplic crema pe bratele mele, iar apoi pe tot corpul, mai putin pe spate, caci nu am de gand sa il expun la soare.

Sophia se uita la mine cu ochii ei de catelus si cu buza tremuranda.