Din centrul creatiei umane

9 1 0
                                    

Plutind in spatiu intr-o imensa invalmaseala
Stiu ca dintre gene somnul o sa-ti piara
Si vei ajunge sa poposesti pe-o frunza moarta
Ca ficatul ce l-ai purtat o data.

Sa strige oamenii impotriva-ti cat or vrea
Pe degete tu vei umbla
Dar un poet se va-nalta la gandurile tale
Si cei de azi, ce vor face oare?

Bucla unduita a gandurilor tale-nalte
Greoaia placere a tacerii
Din centrul creatiei umane
Vei trece din lume-n lume.

La un moment datDär berättelser lever. Upptäck nu