Undeva la capatul existentei, ma aflu eu. Un fir plapand de viata nascut din praful stelelor cufundat in marea timpului atarnand in vidul nesfarsit si intunecat.
De cealalta parte ,tu..scos din cenusa si crescut in dezastru , provoci scantei in univers, distrugi si razbuni.Tu mort cu ochi vi ,dictezi asupra vietii, rasufli cu dispret si renasti din moarte odata cu universul.Viata nu e sufiecienta pentru tine, devorezi suflete si macini trupuri.
Colinizi fara reguli, fara noima, ca un demon te arati si ca un inger dispari.Eu asigur justitia si cresc viata, adun cunoasterea si o raspnadesc.
Ca o papadie suflata de vant se sterge tot ceea ce am creat ,amandoi ramanand cu un nimic.Nimic e tot ce avem. Tot ce ramane si tot ce va fi ..tot ce putem crea.
__________________________________________________________________
Din varful luminos al lumii veghezi ceea ce pasnic se arata ca o mare intinsa de pace. Eu creez iar tu distrugi.
