Destroyed mind

Carpe Diem

   Bună sunt Elena și am 13 ani , sunt o ca oricare alta care stă pe telefon toată ziua și nu știe ce să facă cu viața ei . Uneori mă întreb dacă totuși cineva mă apreciază sau se gândește la mine .
La școala nu prea am prieteni , o am pe Maya ne-am împrietenit in clasa 1 , și de atunci am început sa ne înțelegem foarte bine . La școala nu am note așa bune și nici foarte rele dar mulți colegi ma considera foarte jos și asta ma face sa ma simt foarte prost .
Nu am prieteni nici in afara școlii , îl am doar pe tata care îmi este mereu alături și prietenii lui . Nu m-am gândit nicio dată să știu cum este sa fiu o fata apreciata și sa ma știe toată lumea din oraș sau cartier .
Eu am părinții despărțiți din 2018 doi ani nu am vrut sa mai am legătura cu mama mea deoarce am avut niște traume pe care le am trăit între vârstele de 4-9 ani.
Eu stau cu tatal meu la bunici si sa zicem ca e bine acum 3 ani nu ne descurcam deloc cu banii nu prea aveam bani de haine scumpe papuci scumpi , si chiar asta ma făcea sa ma simt destul de prost . In acești ani mi-am dat seama ca mereu ma rugam sa am un lucru si acum îl am dar mereu mi-aș dorii sa dau timpul înapoi si sa mai trăiesc momentele când eram cea mai fericita alături de tatal meu .