Multe schimbări, multe reguli, multe decizii și pe mine nimeni nu mă ascultă. Dorințele mele parcă nu prea mai au importanță. Eu cu părinții mei ne-am mutat lângă o pădure stranie ce în fiecare seară se vedea o lumină albastră, mă face curioasă să aflu ce este cu acea lumină.
În noaptea aceasta, eu mă voi pune la somn și după câteva zile dacă ai mei continuă să-mi urle că nimic nu fac bine, voi pleca să descopăr lumina misterioasă din pădure fără știrea lor; oricum pentru ei sunt ca o sclavă, nu fiica lor.
În timpul acesta eu o să îmi pregătesc bagajul de plecare cu câte un lucru în rucsac, o să îmi fac o capă albastră, o să iau toiagul bunicului pe care mi-a dăruit de ziua mea. În timp am descoperit că ascunde în capât o sabie subțire pentru a mă apăra de monștrii, animale periculoase ce mă vor putea ataca.
Ziua 1. Am avut cea mai urâtă dimineață. Părinții mei m-au trezit cu o găleată de apă. Ofticată, că ei nu puteau să mă trezească într-un mod mai plăcut, trebuia taman cu o găleată de apă. Ei mi-au spus că pierd vremea făcând nimic și s-au gândit să sap în grădină. Eu care aveam planuri. În fiecare pauză pe care o făceam, mergeam în căsuța mea din copac unde aduceam câte un lucru, unealtă ce mă poate ajută să îmi construiesc ceva de pildă.
După atâtea lucruri de pus în rucsac, se și înserase fără să mă mai uit pe fereastră. Trebuie să plec în casă să dorm. Ajung la ușă. Ce să vezi?! Ușa era închisă. În acel moment eu plecasem la căsuța din copac, norocoasă că am câteva pături și o pernă într-un cufăr; o cutie mai exact ce îl numesc așa deși nu pare.
Ziua 2. Am dormit foarte bine; mai bine de atât nu se putea. Auzeam niște urlete. Mă uitam pe fereastră; poliția era în fața casei. Am mers repede să văd ce s-a întâmplat. Cum am ajuns în fața casei, mi-au scos părinții morți. Nici nu îmi venea să plâng pe cum se comportau cu mine. Din păcate a trebuit să mă întorc la căsuța din copac deoarece eu sunt minoră și dacă vor afla că sunt fata celor decedați, mă vor duce la orfelinat. Bine că nici nu poză cu mine nu se află în casă, deși asta înseamnă că nu prea mai pot sta pe aproape, e momentul să plec de pe acum în acea pădure. Zilele mele se vor încheia aici deoarece mâine dimineață voi pleca spre pădure. Mă voi pune la somn deoarece voi avea un drum lung. Trebuie să îmi măresc energia cu multă odihnă.
CITEȘTI
Suflet Închis
HorrorCând un suflet de copil calcă în pragul curiozității de a afla niște lucruri stranii, îi poate lua sufletul și să nu o mai primească din vina unor dorințe în care nu au fost niciodată îndeplinite.
