Era seara.
Stelele straluceau, spuneai ca sunt ca niste lampioane pe tot cerul noptii.
Stateam intins pe pamantul deabea plouat si uitandu ma la stele, ma gandeam la ea.
E o fiinta asa superioasa mie in toate punctele de vedere, as putea spune ca este trimisa de stele.
Doua dintre stelele noptii mi au atras privirea, ele erau cele mai stralucitoare dintre toate, parca..spuneai ca vor sa imi capteze atentia, am dat uitare celor doua stele cand din ce in ce mai mult simteam cum sunt cuprins de un somn de nedescris, se obicei sunt foarte lunatic insa acum ma simteam atat de bine pe pamantul rece abia plouat, incat am fost luat de catre vraja stelelor.
Sunt trezit de o voce cunoscuta, era ea.
Am avut nevoie de un moment de repaus pentru a imi ordona gandurile si a intelege ce s a intamplat.
