Capitolul 1

6.3K 188 2
                                    

Soarele ăsta nu mă lasă deloc să dorm? Mi-am ridicat capul de pe pernă şi am privit ceasul de pe noptieră. E de-abia zece. Mă ridic din pat, luând pătura cu mine şi mă îndrept către jaluzele. Le trag, astfel încât nicio rază nepoftită să nu mai intre şi mă întorc înapoi în pat. Se pot duce să trezească pe altcineva, dar nu pe mine, nu după săptămâna asta şi, mai ales, nu sâmbăta.

- Surioară, trezeşte-te! mă îndemnă fratele meu, zguduindu-mă şi trăgând de pătură.

- Nu mai trage. Oricum, e sâmbata şi trebuie să mă întâlnesc cu tipul ăla abia pe la paisprezece. Acum e zece, lasă-mă să dorm!

- Leneşo, e douăsprezece, nu zece. Mă duc să-ţi pregătesc prânzul, în cazul tău, domnişoară, micul de jun, iar până atunci tu să fii gata! Să nu mai repetăm faza de ieri, ok? spune, trântind uşa în urma lui.

Ce bine că a plecat! Nici dacă vine cu cascada Niagara, nu mă dau jos. Şi crede că mă păcăleşte cu ceasul....Prea multă lumină....A tras jaluzelele, după ce eu m-am chinuit atât ca să le trag? Adică, m-am dat jos din pat somnoroasă şi....

- Ţi-am spus că nu mă dau jos şi să nu mai tragi de pătura! mă ridic nervoasă că-mi întrerupe somnul de frumuseţe. A, Linguşitorule, iarăşi ţii cu frati-miu. Eu te scot la plimbare, eu te hrănesc, eu te alint, dar tot cu el ţii? Nu-i corect.

- Surioară, eşti gata?

-  Nu!

   M-am băgat înapoi în pat, încercând să-l ignor pe Linguşitor. Poate vă întrebaţi cine e? Păi, este câinele meu, pe care mi l-a dat o foarte bună prietenă de ziua mea. De fapt îl chemă Merill, dar fraţiorul meu drag îi tot spune Linguşitor, deoarece obţine orice făcând faţa de milog şi s-a obişnuit aşa. E un ciobănesc german şi la cei doi ai săi, cât timp a stat cu mine, tot cu frati-miu ţine? 

- Linguşitorule, nu mai trage de pătură! C-altfel, mi-o vei.....rupe. Hai, fii serios, e a şaptea pe săptămâna asta!

Mă dau jos din pat şi mă îndrept către duşul meu bine primitor. Ce-mi place senzaţia când stropii reci îmi ating pielea caldă...

- Surioară, vorbesc serios, e douăsprezece şi patruzeci şi cinci şi tu nu eşti gata încă? Nu te duc cu maşina!

Frati-miu e enervant....Ies din duş şi mă îmbrac cu o pereche de blugi negri, o cămaşă albă, părul mi l-am prins într-o coadă şi am ieşit din baie.

- A...

- Ups! Erai gata? Credeam că ai adormit în baie şi voiam să te trezesc! zice frati-miu, lăsând găleata jos şi frecându-şi ceafa.

- Cu ce? Cu găleata? Acum, trebuie să mă usuc şi să mă schimb din nou. Adu-mi ceva de îmbrăcat.

   Cap sec, o-i fi tu mai mare, dar.....Cel puţin ştiu că ai gusturi, privind ţinuta. Îmi usuc părul, în timp ce frati-miu, Livius, îmi punea hainele pe maşina de spălat. Ieşi, lăsându-mă să mă schimb de hainele ude. Ma reîmbrac într-o rochiţă cu bretele puţin mai sus de genunchi, albă cu modele de diferite culori şi îmi las părul desfăcut. Ies şi mă îndrept către bucătărie. Mă uit la ceas. Ee..e doar treisprezece şi cincisprezece minute, mă duce frati-miu.

- Livius, nu crezi că e cam de plajă rochiţa asta? Adică, chiar dacă mă duc să lucrez pe post de dădacă la un prieten de-al tău, nu pot să mă duc aşa!

- Surioară, nu-ţi face griji. 

- Ştii că mă duci cu maţina, nu-i aţa? îl întreb, aşezându-mă pe masă, muscând dintr-un măr.

- Of, of, of...doar ţi-am spus că nu te duc!

- Te aştept în maşină.

Ies pe uşa apartamentului, luându-i cheile de la maşină. Ajungând în parcare, mă îndrept către un porsche panamera negru. Cât a muncit ca să şi-o cumpere...Mă aşez pe scaunul din faţă. După vreo zece minute, îl văd pe frati-miu îndreptându-se către maşină, vorbind la telefon. 

Nanny, maid, chef, masseur or...Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum