TIMIDĂ, Dar FRUMOASĂ

5

La media este Alex*.

Ma trezește ciripitul vesel al pasarerelor, soarele strălucește.
Nici vorba, afara ploua iar pe mine ma trezit minunata mea alarma care ma scoate din minți.

Ma ridic din pat și ma îndrept spre baie pentru a-mi face rutina zilnica, după merg spre șifonier, îmi iau o bluza neaga, blugi de aceeași culoare și tenisi.

Cobor pe scări

-bună mama!

Spun eu.

-bună, scumpo. Alex te așteaptă în fata casei.

Alex, da probabil asa îl cheamă pe noul meu vecin.

Înainte sa ies din casa îmi suna telefonul, e Lara.

-Da, Lara.

-ești emoționată sa îl vezi, cine știe cat e de frumos.

-Da sigur.

Ies din casa și vad o mașină în care se afla un băiat cu parul șaten.

Ma îndrept spre mașină și el coboară.

O doamne, are cei mai frumoși ochi din lume.
Chiar este frumos.

-bună, eu sunt Alexander Kirst, dar îmi poți spune Alex.

Și îmi zâmbește.

-eu sunt, Samanta Smith.

Ii zâmbesc și eu.

Alexander Kirst:

Când mia spus mama ca am nevoie de însoțitori pentru a merge la liceu, am crezut ca își bate joc de mine, dar nu.

Am așteptat-o pe noua mea vecina, pentru ca ea trebuie sa îmi prezinte școală, deparca as fi un copilaș, dar oricât de mult as riposta tot trebuie sa merg cu ea.

Vad ieșind din casa o fata, bruneta, îmbrăcată în negru.

Se apropie de mine și ies din mașină.

O vad, are cei mai frumoși ochi din lume.
Uite! acum chiar ma bucur ca ea îmi va prezenta liceul.

-bună, eu sunt Alexander Kirst, dar îmi poți spune Alex.

Ii zâmbesc.

-eu sunt Samanta Smith.

Și zâmbește și ea.

Are un zâmbet atât de dulce, chiar e frumoasa.