Cale gresita.

Capitolul 5.

Imi ridica fata in asa fel incat ochii ni se intalnesc. Ii vad ochii frumosi sclipind de fericire.

Ma trage usor spre pianul stralucitor din mijlocul salii. Il urmez fericita si ne asezam pe scaunul lung si jos.

Inca zambeste cand atinge usor clapele, un cantec finut umplandu-mi urechile, incantandu-le. Este un cantec frumos, de dragoste.

-Nu e nimic ca noi, nu e nimic ca tine si ca mine, impreuna prin furtuna. (melodia in dreapta! :) )

Are o voce angelica. Simt ca tot binele din lume s-a adinat aici ca sa-mi arate un viitor inger.

Dupa terminarea cantecului, s-a intors cu totu spre mine si mi-a zambit.

-Ce zici? Iti place? ma intreaba zambind in asteptarea raspunsului meu, in ochii lui jucandu-se o lumina increzatoare.

M-am uitat putin la fata lui angelica, perfect sculptata, inca nevenindu-mi sa cred ca el chiar mi-a pus intrebarea asta. Inainte sa-i aflu cealalta latura a lui Alex, credeam ca el este perfect, prea perfect pentru lumea asta, dar, se pare ca m-am inselat.

Nici nu am putere sa-mi exprim cuvintele. A parut si pare atat de ireal.

-A-a fost... perfect! spun entuziasmata.

Fata lui, care devenise nesigura, acum stralucea mai tare ca niciodata. Zambetul se agata de la o ureche la alta, lasand la vedere dintii perfecti. Zambesc si eu la vederea lui si simt ca totul este perfect in acest moment.

-Aici vin cand vreau sa fiu singur, in liniste. Evident, oana incep sa cant, rade.

Zambetul meu este atat de mare incat am impresia ca n-o sa mai scap de el.

-Acum, ce faci? Mergi acasa? ma intreaba si abea acum realizez ca nu prea am cum sa merg acasa.

Stau putin pe ganduri apoi oftez.

-Nu stiu...

-E-eu zic sa mergi acasa. Voi veni cu tine, spune zambind.

Continua cand vede ca nu spun nimic.

-A-asta doar daca vrei, adica eu...

-Cred ca ar fi perfect, il intrerup din balbaitul lui, zambind.

Ma prinde de mana zambind si ma trage spre capatul scenei. Sare si apoi se intoarce spre mine punandu-si mainile mari si calde pe soldurile mele micute. Ma da jos si ma apuca de mana din nou si incepem sa alergam printre scaunele salii, razand.

Ajungem la o usa din fier pe care o deschide rapid, scotand capul sa se asigure ca nu e nimeni, apoi iesim.

Ploaia s-a oprit insa hainele noastre inca fiind ude. Vantul usor racoros bate facandu-mi pielea de gaina. Jason ma trage mai aproape de corpul lui cald si-mi zambeste. Mergem incet spre casa mea, vorbind de tot felul de nimicuri.

***

Deschid usa si intru cu Jason pe urmele mele. Casa pare linistita. Poate au plecat. Doar poate... ma rog, sper.

Merg pana in bucatarie si Jason ma urmeaza si aici.

-Deci, vrei sa vedem un film? intreb.

Pare ciudat ca-l cunosc doar de cateva ore, iar acum il invit la film dar el imi inspira mai multa incredere decat au facut-o Alex sau Sel vreodata.

-Asta vrea sa insemne ca... raman? intreaba, un zambest smecher jucandu-i pe fata frumoasa.

Dau din cap zambareata si pun apa pentru ciocolata, pe foc. Da, fac ciocolata calda in iunie. Probleme? Fac asta in orice anotimp, nu ma judecati! Oricum, dupa ploaia ce am indurat-o afara merit si eu ceva.

***

Stam cu ochii bulbucati spre televizorul pe care ruleaza filmul de groaza.

-Nu, nu te duce acolo! spun desi stiu ca acel personaj, prost interpretat, nu ma va auzi sau asculta vreodata.

-Aaaaa! urlam noi la unison, eu scapand bolul cu floricele in timp ce ma repezeam in bratele lui Jason.

Mda... pot spune ca sunt o fana a filmelor de groaza doar ca asta ma sperie cel mai rau mereu. Mama. Un film... pe care-l recomand celor tari de inger.

Canile cu cacao gata demult iar acum nu mai avem nici floricele. Perfeeect! Sper ca se simte sarcasmul.

Oricum, deja cred ca am stat prea mult in bratele lui Jason asa ca ma dau jos si zambesc. Casc puternic si-mi las capul epuizata pe umarul lui. A fost o zi lunga, nu ma condamnati!

Simt cum ochii imi devin din ce in ce mai grei. Acum, sunt recunoscatoare ca am intins canapeaua. Jason isi incolaceste protectiv bratele in jurul meu si pot sa jur ca de la exterior aratam ca un cuplu.

Inchid ochii de tot si somnul ma inghite imediat dar nu inainte sa aud pe cineva cum intra nervos in casa.