Era odată ca într-o poveste,
Era ca niciodată,
Din rude mari,împărătești,
O prea frumoasa fata
Era un basm ca în povesti,
Era cum nu se poate,
Dar printul ei chiar din povesti
Era broscoi aproape.
Din visul ei un print rasare,
Cu ochii blânzi și calzi,
Și mana-ntinde în văzduh,
Și-o-nalță în neant.
Cu chip gingaș și ochi căprui,
El zambetu-i atrage,
Dar ochii sai sunt visători,
Și-o-neaca toată.
Nopți întregi l-a cautat,
Și zile toți ea tot plângea,
Și grijile și le dorea,
Dar printul ei nu aparea.
