Un chip îngeresc cu ochii sticlosi
Se coboară la mine și-mi canta voios
"O,iubita mea draga ,coboară te din ale tale paturi amare și vino cu mine în al meu palat ceresc"
O...și ce mai voce ,numai gândul la ea te innebunea
Dar vocea dispare,rasare și straluce,la lumina nopții ea vorbe dulci aduce
"O..draga mea,nu dorești tu oare,un print frumos cu ochii verzi ,de zi și nopți și noapte?"
O..și ce ochi avea,numai uitându-te la ei ii doreai
Dar vocea dispare,renaște și se ntoarce,dintr-o alta lume ,ca n basme celelalte.
"O..dragostea mea,nu dorești tu oare,un print cum nu a fost ,cu moț în frunte și par maron?"
O...și ce par.. și ce culoare,numai gândul la el te orbea
Dar vocea nu dispare ,ea sare și se duce în ale sale palate ,ce cantareti avea cu voci de mi se duce.
Vocea iar apare ,și ți spune o poveste ,dar de aceasta data ,iubirea i se duce.
"O..dar ce s a întâmplat? A mea mare iubire? Cumva ți s a rupt inima și nu ți se mai duce?"
Dar vocea nu mi plăcea,și ochii lui sticlosi,
Nici sufletul sau inima,nu ți se mai pareau
Dar parul sau cărunt era ,și ochii negrii foc,
Căci alt fel nu ar exista
Un suflet ca in dor
