Capitolul 2

762 48 7
                                    

-Dumnezeule!!

Anne s-a așezat pe un scaun înainte sa cada și ma privea cu gura cascata. Lyd a scăpat una din pungile de faina pe jos și a adoptat aceeași poziție ca și mama mea vitrega.

Eu continuam sa plâng, nici măcar nu știu ce as mai putea spune.
Viata mea a fost data peste cap în câteva luni de un singur bărbat.

-Ești sigura?

-Da..

Anne și Lyd au schimbat o privire rapida între ele, apoi s-au uitat inpoi la mine

-E al lui Jungkook ?

Mi-am lăsat capul in jos și mi am acoperit chipul cu ambele mâini. Anne a sărit de pe scaunul ei și m a luat în brate, înjurând în același timp. Mi-am pus fruntea pe umărul ei și am început sa plang cu putere, în timp ce mâinile ei îmi mângâiau spatele

-O sa fie bine scumpo, a încercat sa ma liniștească. O scoatem cumva la capăt.

Chiar putem sa facem asta mama ? Chiar crezi ca am vreo sansa sa fiu fericita când soțul tău nebun așteaptă ocazia perfecta sa scape de mine ? Ocazie pe care am sa i-o servesc pe o tava ?

Femeia a schimbat câteva vorbe cu menajera bătrână și apoi m-a condus în camera mea. Am urcat scarile și ne-am îndreptat direct spre podul casei, unde a hotărât Luke, dragul meu tata, ca voi locui.

A deschis ușa alba și s a îndreptat direct spre pat, mi a aranjat pernele și m a învelit de parca as fi fost iar un copil de 8 ani.

-Mama, știu ca...

-Nu spune nimic iubito, odihnește-te și o sa vorbim calm când te trezești, ok ?

Am prins-o pe Anne de mana înainte sa se ridice de pe patul meu și am privit o cu îngrijorare.

-Nu vreau sa afle tata. Nu acum.

Femeia a zâmbit cu căldură și m a pupat pe frunte.

-Căpcăunul ala nu o sa afle nimic de la noi. E copilul tău și numai tu sau Jungkook, a spus accentuându-i numele, puteți sa dați vestea

Numai eu sau Jungkook ? Jungkook ar ajunge mort în câteva secunde dacă ar îndrăzni sa pună piciorul pe proprietatea tatălui meu.

De când ma știu, ura dintre familiile noastre a stârnit barfa orașului. Nici acum nu am idee care este motivul adevărat.

Jungkook a plecat acum 4 ani și nu mi-a scris niciodată. Nu m-a sunat niciodată. De fiecare data când venea in vacanta ma ignora si nu voia sa ma vadă decât dacă era forțat. Dar ce s-a întâmplat acum 2 luni a schimbat regulile jocului.

În urma cu 2 luni:

-Jungkook?

Continua sa stea sprijinit de copac, jucandu-se cu paiul din mana lui, fără sa ma bage în seama. Dar știe ca sunt eu pentru ca asta era locul nostru și doar noi aveam habar de el.

M-am lăsat în jos, lângă el și l am privit îngrijorată.

Parul lui era răvășit de vântul odios de afara, maxilarul îl avea încordat.

-S-a întâmplat ceva rău cu tatăl tău?

A pufnit în ras și a rupt paiul din mana lui. L-am atins, dar mi-a împins mâinile înapoi cu forța.

-Tatăl meu e în spital din cauza tatălui tău! a mârâit

Am oftat cu putere și am continuat să îl privesc. Nu vrea să se uite în ochii mei pentru că știe că nu poate să fie la fel de crud. În momentul ăsta nu e Jungkook al meu, ci un bărbat condus de mânie si de frică.

-Jungkook...

Am întins mâna sa-l ating din nou, dar a sărit în sus mai rapide decât un șarpe cu clopoței pregătit de atac

- Sa nu crezi că poți să vii și să ii iei apărarea acelui dobitoc, când tatăl meu e întru un pat de spital cu un tub de aer în gura.

-Știi foarte bine ca nu o sa ii iau apărarea!

-Atunci de ce ești aici? Nu sunt dispus sa avem o partida.

Cred ca nici dacă îmi dădea o palma nu ma simțeam la fel de năucita cum sunt acum. M-am uitat la el cu gura cascata, dar nu am văzut altceva decât cruzime.

M-am întors cu spatele la el și am vrut sa plec dar mana lui m-a oprit.

-Iarta-ma, a spus cu un oftat. Nu sunt în apele mele.

M-am întors cu fata la el și l-am privit furioasa

-Nu ai niciun drept sa ma folosești drept un țap ispășitor. Ranindu-ma pe mine nu o sa ajungi la el, l-am asigurat.

Mi-a cuprins chipul între palmele lui și a început sa mi sărute obrajii.

-Stiu iubito, iartă-ma!

Am cedat neputincioasa și mi-am înfășurat mâinile în jurul taliei lui, lasandu-mi capul pe pieptul sau.

Limba lui s-a strecurat între buzele mele, făcându-mi genunchii sa se transforme în gelatina.

Bratul lui puternic s-a încolăcit în jurul taliei mele și m-a ținut în picioare, în timp ce sărutul lui ma năucește complet.

-Am atâta nevoie de tine iubito!

Mi am pus mâinile pe umerii lui și am zâmbit.

-Stiu, am șoptit. De asta sunt aici.

Buzele lui au coborât din nou peste ale mele și m-a lăsat pe iarba aspra, fără sa întrerupă sărutul.
Oftatul meu de placere l-a făcut sa zâmbească. Mâinile mele au început sa ii desfaca nasturii de la cămașă.

-Spune-mi ca ma iubești Hellya, mi-a cerut.

-Te iubesc Jeon Jungkook! Mereu te-am iubit și mereu o voi face, i-am jurat.

-Atunci pregătește-te sa plângi, Hellya.

Ceva era ciudat la el și pot sa mi dau seama ce anume

A continuat să facă dragoste cu mine fără sa ma sărute, fără pic de sentimente.

Când totul s-a terminat, ma simțeam goala, murdara, folosita. El nu se uita la mine, doar încerca să se îmbrace cât mai repede și sa plece la fel de rapid.

Mi-am aranjat hainele pe mine, privindu-l din când în când. Ma abtineam sa nu plâng doar ca să nu mă vadă vulnerabila.

Ar trebui sa l înțeleg. Tatăl lui a suferit un infarct, dar asta nu e un motiv ca să ma trateze ca pe o femeie ușoară.

-Ne vedem mai târziu!

A plecat înainte sa pot sa ii răspund sau sa ma gândesc la un răspuns.

În prezent:

Mi-am strâns patura la piept, lăsând lacrimile sa se prelinga în continuare pe obrajii mei.

Jeon Jungkook nu o sa se întoarcă niciodată aici pentru mine. Nu o sa se întoarcă ca să ma facă fericita.
O sa ma distruga și mai tare, iar de data asta o sa se folosească de orice ca să o facă.
Chiar și de micul suflet pe care îl port în pântece.



ScandalosUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum