Capitolul 3

174 12 0
                                    

-Ce mama dracu cauti aici?intreb.Si de ce a trebuit sa intri asa?zbier.

Nici nu ma baga in seama.Isi da geaca de piele jos si o pune in cuier,liniștit.

-Ma auzi?ma rastesc si incep sa flutur mana prin fata lui.

-Da!raspunde si imi da mana jos.

-Cred ca daca ciocaneai la usa,te lasam sa intri!

-Nu asta e problema,mormaie el.

-Atunci?

-Stai jos!

Inchid gura si ma asez furioasa pe canapea.

-Vrei sa spargi si un geam sau te-ai calmat?intreb sarcastica.

-Imi pare rau pentru pierderea ta-

Se referea la Nate.M-am saturat.Cred ca anii acesti numai asta am auzit.Nici macar nu le pasa!Spuneau toti din bun simt si atat.

-Nu suport cand lumea face asta asa ca treci la subiect,il întrerup si ma fac comoda pe canapea.

Isi musca mana de jos si face ochii mari.Nu se aștepta la asta.

-Nate nu a facut accident.

-Nu ai vazut mașina?Era distrusa,spun.Daca te crezi mare specialist,te rog,spune-mi ce a fost!

-Cineva i-a taiat franele,spune serios fara nicio emoție.

Inghit in sec si ma incrunt.

-Cine ar face asta?Si de ce tocmai lui?

-Pentru ca a ramas cu niste datorii la niste "colegi" de ai lui.Si cum Nate i-a luat peste picior,ei au-

-M-am prins,il întrerup inainte sa spuna ceva ce stiam deja.Bun,si asta tot nu raspunde întrebării pe care ti-am pus-o.

Se uita mirat la mine.

-De ce ai intrat asa si de ce ai venit mai exact?

Trage aer in piept si se uita la mine.

-Fiindca vor sa vina dupa tine.

-Si tu de unde stii?

-Pentru ca sunt unul de al lor,raspunde repede.

Ma ridic brusc de pe canapea.Venise aici sa ma omoare?De ce pe mine?M-am dat cu un pas înapoi,dar el venea spre mine.

Am vrut sa fug spre iesire dar m-a prins de mana.M-a izbit de perete si si-a pus maine in jurul meu.

L-am impins si il loveam cu pumnii in piept,dar nu se misca.

-Vrei sa ma omori?intreb si o lacrima cade.

-Nu,nu,nu!exclama si imi sterge lacrima de pe obraz.Am venit sa te atenționez.Pleaca cat de repede poti inapoi in NewYork.

-Am avion tocmai peste 10 zile,spun încet.

Ofteaza îngândurat.

-Nu ai cum mai devreme?

-Nu.Si daca as avea,inseamna ca trebuie sa fug mereu de ei?Nici gluma!

-Incerc sa ii conving.Dar-

-De ce ma vor pe mine?intreb si alta lacrima cade pe obrazul meu rece.

-Nu știu,dar te rog ai grija!ma atenționează si imi sterge si lacrima aceasta.

-Am,dar te rog,convingei sa nu,șoptesc.

-Incerc.

Si cu asta fiind spusa,isi ia geaca de piele pe el si pleaca.

Back to you Where stories live. Discover now