Capitolul 18

Depuis le début
                                    

”Și cum a ajuns ea pe stradă?”

”M-am certat cu ea în mașină,a țipat și mi-a reproșat de ce am luat-o de acolo,așa …a țipat la mine și mi-a spus să nu-i mai spun Maria,motiv? N-am habar și a da,m-a dat naibii și dracului de câteva ori…” spun printre dinți ultima frază. Kevin să leșine de râs lângă mine.

”Ce-i așa amuzant?” întreb holbându-mă la el.

”Oh,scuze,scuze…” spune și bufnește iar în râs.

”Și asta nu e tot,când a ieșit din mașină mi-a spus,citez:”Nenorocitule!”

Tipul de lângă mine devine serios.

”Ai meritat-o!” spune și iar începe să râdă.

”E enervantă.” Afirm și-mi las capul pe spate.

”Ba nu,nu este. Doar pentru că tu o suporți asta nu înseamnă că este enervantă. Mie unul mi se pare super de treabă.” Adaugă și mă holbez la el speriat.

”Doar nu vorbești serios?! E un îngeraș cu coare de drăcușor.” Afirm iar el chicotește.

”Cunoaște-o Max! Dacă nu te-ai mai purta așa urât cu ea,crede-mă ai descoperi că este o fată super.” Completează iar eu îmi scutur capul în semn negativ.

”Nu,Doamne ferește,nu mă apropii de lipitoarea aia.” Spun și mă scutur.

Râde și se ridică pentru a părăsi balconul.

”Mă duc să mă culc.” Spune iar eu dau din cap.

”Pa!” spun și îmi mai iau o țigară din pachet.

   E deja 05:40 și tot ce fac eu e să stau pe balcon încercând cu disperare să-mi termin și pachetul acesta de țigări. Nu mi-e somn,deși mă simt atât de obosit.Cu toate astea mă ridic și arunc țigara pe care n-am terminat-o ca mai apoi să mă îndrept către camera mea. Nu mă așez pe pat ,tot ce fac este să mă dezbrac pentru a face un duș,știu,știu este devreme dar încerc să nu pierd timpul.

 Kevin povestește:

 ”Te-ai trezit?” îl întreb atunci când pășesc în bucătărie. Îl văd sprijinit de chiuvetă consumând o cană imensă de cafea.

”Nici măcar nu am dormit.” Spune simplu iar privirea mea îi analizează fața încruntată.

”Se cam vede…” adaug apoi mă așez la masă.

”Ce faci azi?” întreb iar el ridică din umeri.

”Nu știu chiar … probabil voi merge la academia ca mai apoi să-mi mai rezolv din treburi.” Spune cu o voce răgușită.

”Azi sunt liber,nu fac cursuri dar ar trebui să mă ocup de rezidențiatul acela cu Emma,mă tot bate la cap.” afirm și pot citi neatenția din gesturile lui.

”E bine…” adaugă plictisit.

”Poate ar trebui să te odihnești.” Constat dar el nu mă bagă în seamă și tot ce face este să verse restul lichidului din cană în chiuvetă.

”Eu plec.” Adaugă încet și-l văd cum părăsește încăperea.

   La nici 10 minute după plecarea lui,fug alert în cameră pentru a mă schimba și ai face o vizită Emmei care probabil încă doarme deși este 10:00. Trag pe mine o pereche de pantaloni de trening și un tricou gri cu un hanorac negru și alerg pe scări până la scara fetelor.

O zăresc pe Mia chiar în acel moment ieșind pe ușă. Se întoarce iar ochii ei sunt surprinși de apariția mea:

”Hei,Mia.” Spun și păstrez distanța.

"Călăul"Où les histoires vivent. Découvrez maintenant