Întâlnire cu duşmanul(Intrând în lumea vârcolacilor, Volumul II)

Capitolul 28: Un mănunche de nervi

- Când?

Alice nu știa ce să spună ca să nu îl dea de gol pe prietenul ei.

- Ieri, astăzi.

- Nicăieri.

Știau că minte iar ea știa că ei se prinseseră că totul era o minciună.

- Te gândeai la un băiat de care îți place? o întrebă Jennifer zâmbind pe sub mustăți.

Justin o săgetă cu privirea iar Alice se opri locului roșie ca focul în obraji. Deși nu se gândise la Chris ci la Erou întrebarea o făcuse să se simtă stânjenită. Da, îi plăcea de Chris, încă avea sentimente pentru el dar nu el îi ocupase mintea iar pentru prima dată când nu o făcea frații ei se prinseseră de acest lucru. Îi venea să le dea în cap căci fix acum își găsiseră să o întrebe când întrebarea nu era adevărată deși fața ei o contrazicea.

Când cei doi își dăduseră seama că sora lor rămăsese în urmă reușiseră să pună între ei o distanță de câțiva pași. Se opriră locului amândoi în același timp iar când o priviră rămăseseră șocați. O motocicletă mare, puternică și neagră trecuse prin spațiul îngust dintre ei doi. De îndată se temuseră că Alice intrase sub roți iar fumul ce fusese lăsat în urmă nu îi ajutaseră să se calmeze. Jennifer se duse de îndată la locul unde o văzuseră pe Alice ca să o poată găsi teafără dar căzută în fund pe beton și cu mâna la gură tușind puternică din cauza motocicletei. Justin nu făcuse același lucru ci se hotărâ să îl pedepsească pe cel care aproape îi făcuse sora să intre sub acele roți. Nu fusese orb și văzuse distanța periculos de mică prin care trecuse motocicleta precum şi pericolul la care fusese expusă Alice.

Alice și Jennifer îl urmaseră cu privirea pe Justin cum se îndreaptă spre motociclist. Motorul puternic fu parcat în ultimul loc liber al parcării de lângă școală înainte ca o mașină de teren să apuce să revendice locul. Clacsonul mașinii nu îl intimidă pe motociclist și îi arătase degetul mijlociu șoferului camionetei. De pe șeaua motocicletei coborâse o fată suplă și un băiat. Fata își dăduse casca de protecție jos și își scutură părul lung și negru. Șoferul ei făcuse aproape același lucru doar că el își trecuse mâna prin părul tuns periuță. Justin o dădu din calea lui pe Aylin și îi trase un pumn lui Dylan. Nu îl lăsase să cadă pe jos ca un jalnic ci îl prinse de gulerul bluzei și îl ridică puțin de la sol.

- O singură dată mai faci chestia aia și te șterg de pe fața pământului, îi vorbi el furios.

În jurul lor se adunaseră toți elevii din parcare iar numărul lor nu fu unul mic. Alice începuse să se teamă pentru Justin şi pentru ceea ce ar putea păţii. Îşi spuse că este vampir iar frate său va putea să scape fără probleme dintr-o bătaie... dacă ar fi vrut să scape.

- Uite ce e, omule, dacă vrei un loc de parcare..., vorbi Dylan speriat.

- Nu mă interesează că furi locurile de parcare, i-o reteză Justin nervos. Dacă o singură dată mai încerci să îmi calci sora eu personal mă asigur că ai să vezi cum e să ajungi sub roți. Ai înțeles?

Un firicel de sânge se scurgea pe la colțul gurii lui Dylan iar Alice se sperie. Credea că Justin, văzând sângele își va demasca latura vampirească și îl va ataca. Spre surprinderea ei Justin îi dădu brusc drumul îmbrâncindu-l și plecă fără a auzi răspunsul lui. Veni lângă cele două surori ale sale și o ajută pe Alice să se ridice de pe jos.

În timp ce mergeau spre intrarea în școală Alice putu simți privirile elevilor din parcare dar și a celor care rămăseseră lângă intrare ca să privească ceea ce se întâmplase. După acel incident Justin insistase să o conducă până la intrarea în clasă pe sora lui mai mică iar Alice nu protestă. Îl vedea nervos și foarte încruntat privind țintă tot mai mult. Deși nu avea curajul să întrebe știa, presupunea, că vederea sângelui și mirosul acestuia atât de aproape de el îl făcuse să devină puțin mai agitat. Îi era frică de răspunsul pe care l-ar putea primii dacă îl întreba și de reacția lui. Nu dorea ca fratele său să facă o scenă pe holurile școlii unde mișuna un furnicar de elevi.