Un înger între mafioți

Erik te rog fi bine pentru noi .

Totul este minunat aici . Dar nu vreau să mă bucur de nimic nu-i drept nu merit .

Aceste cuvinte mi le repet deja de 3 luni de zile .

Un ciocănit puternic se aude în ușă.

—Intră.

Îmi țin privirea fixă pe peretele de un alb imaculat , nici nu bag de seamă , când asistenta mă întreabă dacă sunt bine .

—Doamnă Tate "Teyt" v-am adus fișa de externare ! Puteți părăsi spitalul.

Afirm din cap , cu cel mai prefăcut și șters zâmbet care a putut exista vreodată pe chipul meu .

Observ cum asistenta , slăbuță cu forme delicate și cu o față atât de drăguță, în vârstă de vreo 25 de ani cu privirea nevinovată și timidă .

Are capul plecat în jos , își frământă într-un mod nervos degetele . De parcă ar vrea să-mi spună ceva dar nu e atât de îndrăzneață cum sunt toate cele lalte asistente lingușitoare .

Închid ochi strâns din cauza a ce-ia ce tocmai urmează să întreb . Sunt sigură că voi regreta.

—Mai ai și altceva să îmi transmiți?

—Da . Spune după ce își mușcă buza din cauza îndrăzneli .

—Ascult . Trag aer în piept și mă pregătesc pentru ce tocmai trebuie să aud .

—Păi ... Vream să vă întreb dacă sunteți rudă cu frați Tate ?!

Nu-mi vine să cred ce aud . Știam că voi regreta .

—Știți eu am avut o relație .... cu unul dintre aliații fraților Tate , el era cap de mafie , și numele Dumneavoastră cu al lor este același aveți anumite trăsături de ale lor , și faptul că ați stata timp de 3 luni în acest spital rezervat doar pentru cei care sunt foarte bogați și .....

Nu mai pot asculta nici măcar un cuvânt altfel o voi omorâ .

—Ieși afară acum .

—Dar eu ...

—Am spus să ieși ,nu vrea să te mai aud .

Spun cât mai calm posibil ,altfel nu știu ce i-aș putea face .

Îi întorc spatele, iar în câteva secunde se aude ușa închizându-se .

Îmi iau trolerul cu haine și părăsesc spitalul care m-a îngrijit atâta timp .

În parcarea spitalului se află mașina care am luat-o în acea zi când am ajuns în Emirate. Un Mercedes minunat, mă așteaptă de ceva timp acolo împreună cu Travis ,care în momentul de față e singurul apropiat pe care îl cunosc și îmi este mereu alături așa cum i-a ordonat tata .
Se pare că nu mai exist pentru el . Sufletul din nou începe să mă doară și cu greu fac față să nu izbucnesc în lacrimi .

Cum și eu tot aștept dar .......

—Cum vă simțiți domnișoară?

—Mă simt mult mai bine Travis mersi .

—Să mergem acum te rog .

—Desigur .

În acea zi blestemată , după ce am am ajuns în Emiratele Arabe . Locul în care Erik mi-a spus să fug . Am leșinat eram foarte slăbită nu eram bine de loc , era să pierd sarcina .

De aceea am decis ca timp de 3 luni de zile să rămân în cel mai bun și sigur spital de aici .

Desigur extrem de scump fiind doar pentru oameni bogați . Dar mau ajutat foarte mult , mi s-a oferit cel mai bun tratament pentru a nu pierde sarcina , în tot acest timp petrecut în spital am reușit să mă pun pe picioare cum trebuie ,iar acum sănătatea mea și mai ales sarcina nu mai sunt în pericol .