Atracție perfectă # Grey Sisters Vol II

Capitolul 2

     Jade - 17 ani

       A doua zi de dimineață, mă trezesc devreme. Stela a venit târziu așa că știu că o să doarmă până târziu, așa că fac un duș, mă îmbrac cu o pereche de pantaloni scurți negri și un tricou alb, simplu peste care îmi trag o bluză, beau un ceai și ies din casă. Mătușa mea nu s-a întors azi noapte deci probabil că a avut mult de muncă și a uitat să sune, ori i-a spui Stelei iar ea a uitat să îmi spună mie.
   Afară soarele abea ce a răsărit, iar vremea e plăcută. Îmi scot căștile, le conectez la telefon și mi le bag în urechi. Ajung la plajă în câteva minute, dar desigur că nu mă apropii de apă, mai ales după episodul de ieri.
  Caut o ridicătură de nisip, îmi dau jos bluza ca să ramân în tricou, pun bluza pe jos și mă așez pe ea. Razele soarelui îmi mângâie pielea și eu mă bucur de căldura plăcută. Asta e singura parte a zilei în care îmi place să stau la soare. Inspir aer adânc și deschid ochii, iar în fața mea se întinde apa.  Valurile se formează în larg și se sparg la mal. E ceva liniștitor în mișcarea lor ritmică.
   Melodia Ghost, a lui Jake Miller, răsună în căști atunci când cineva îmi pune o mână pe umăr.
  Tresar și mă întorc repede. Un tip înalt, se uită la mine și îmi spune ceva. Din cauza sperieturii, nu mi-am dat seama că încă mai am căștile în urechi. Mi le scot:
-Scuze, nu am vrut să te sperii.
-Ei bine, nu ți-a prea ieșit.
  Dar îi zâmbesc ca să vadă că doar glumesc. Zâmbește și el și acum îmi dau seama unde am văzut acei ochi albaștrii și dantura perfectă. E tipul de ieri. Cel care m-a salvat de la posibilul meu înec:
-Deci, cu ce te pot ajuta?
-Poftim? se încruntă confuz
-Ei bine, mă gândesc  că dacă ai venit până aici, m-ai mai și speriat, ai venit cu un motiv.
  Înțelege și zâmbește fermecător:
-Am venit doar să spun bună.
-Oh. Păi, în cazul ăsta, bună!
-Hei!
  Ne uităm unul la altul și izbucnim:
-În regulă, asta a fost una dintre cele mai ciudate conversații pe care am purtat-o.
-Da, și pentru mine la fel.
-Vi des pe aici? mă întreabă
- Sunt aici doar de o săptămână. Stau la mătușa mea pe parcursul vacanței de vară. Dar tu?
-Sunt aici de un an, la școală, iar pe timpul vacanței lucrez.
-Ce lucrezi ?
-Sunt salvamar.
-Pe bune?
-Da.
-Deci toată misuneai aia de ieri, momentul jenant în care eu era să mă înec, știai ce faci acolo.
  El dă din cap:
-Erai pe mâini bune. Din păcate totuși, nu am putut să îmi pun în aplicare toată pregătirea în special partea cu respirație gură la gură.
   Zâmbește mai larg când o spune, de parcă ar fi o glumă, dar mie instantaneu simt că mi se face mai cald.
  Ne uităm unul în ochii celuilalt și nu pot să nu observ cât de intens e albastrul alor săi.
  Îmi dau seama dintr-o dată că stau pe o plajă aproape pustie la ora asta, cu un tip străin așa că mă ridic brusc:
-Ok, cred că e vremea să plec.
- Nu ai vrea să mergem să bem o cafea sau ceva?
-Îmi para rău, dar am plecat de acasă fără să spun nimănui, iar verișoara mea o să se trezească în curând și nu vreau să se îngrijoreze.
   Nu că ar fi Stela o persoană care să se îngrijoreze prea repede.
   El dă din cap înțelegător:
-Bine. Atunci ne vedem.
Dau din cap și îi fac cu mâna într-un gest stângaci apoi pornesc spre casa mătușii.

    ***

   Stela încă doareme, așa că deschid frigiderul care e mereu plin cu mâncare. Menajera care vine să le facă curat, îi și aprovizionează, cu toate că mătușa mea sau Stela nu au pus mâna în viața lor pe o tigaie.
  Hotărăsc să îmi pregătesc o salată cu piept de pui la grătar așa că spăl și tai legumele apoi pun pieptul de pui la grătar.
  Stela apare în bucătărie, cu părul blond spălacit prins-un coc neglijent, îmbrăcată cu un halat și se așează pe un scaun de la blatul de bucatărie:
-Neața'!
-E mai mult amiază.
  Ea ridică din umeri de parcă ar fi același lucru. Se uită spre bolul in care amestec:
-Ce pregătești acolo?
-Am făcut o salată. Vrei?
  Ea dă din cap așa că scot două farfurii și furculițe, pun salată în ele și la așez și eu la masă:
-Ce vrei să faci pentru restul zilei?
-Ei bine, o să lenevesc puțin și apoi o să mă pregătesc pentru petrecerea asta care se dă acasă la cineva. Mă gândeam că poate o să vii și tu cu mine.
-Oh, nu! Mă poți scoate din acestă ecuație imediat deoarece am de gând să îmi mănânc salata și apoi am să lenevesc în fața televizorului toată ziua.
-Haide, Jade! Te rog!
- Nu! Și nu fă fața aia de cățeluș lovit pentru că cu mine nu îți merge.
Ea a oftat părând că renunță:
- În regulă, poți să stai de data asta acasă, dar data viitoare nu o să mai scapi.
   Nu am chef să mă mai contrazic cu ea așa că doar continui să îmi mănânc salata în liniște.