Iridescent

- Rochia roz sau cea neagră? le-am întrebat pe Jessica şi Zoe, etalând cele două rochii frumos aranjate pe umeraş în faţa lor.

Eram toate trei în apartamentul meu pe care îl împărţeam cu mama şi tata, pregătindu-ne pentru o petrecere ce se ţinea la casa unui prieten. Băiatul cu care Jessica flirta de ceva vreme ne-a făcut rost de invitaţii, deci de ce să nu mergem? Printr-o fluturare a mâinii, cele două fete au arătat spre cea neagră. Era o rochie simplă, puţin peste genunchi şi cu mânecile trei-sferturi. Rochia ar fi arătat mai bine pe o fată cu bustul mai mare decât al meu, dar mă mulţumesc cu ce mi-a dat mama natură.

M-am aşezat pe scaunul din faţa măsuţei de machiaj, aşteptând ca Zoe, care purta o rochie albastră făcută aproape toată din dantelă, să îmi aplice machiajul pe faţa mea mică. A început cu o linie subţire deasupra ochilor de o culoare verde închisă - genul de verde plictisitor, care se deschide puţin la lumina naturală - lăsând o urmă de feminitate. A urmat rimelul, care mi-a alungit şi curbat frumos genele scurte, dar dese. În privinţa buzelor, ea a ales un luciu de buze transparent, doar pentru a le da puţină strălucire.

După câteva minute machiajul meu a fost terminat, Jess fiind următoarea, deoarece Zoe şi l-a făcut pe al ei înainte. Părul meu era întins, vârfurile ajungând până la mijlocul spatelui. Era blond-şaten - vara aveam şuviţe blonde din cauza soarelui, iar iarna îmi apăreau fâşii de păr cenuşiu.

- Rawnie, poţi să-ţi mişti picioarele imense? Josh a ajuns deja, strigase Jessica, făcând referire la băiatul cu care flirta.

Am rămas o secundă blocată, întrebându-mă ce a vrut să spună prin picioare imense. Într-adevăr, eram mai grasă decât cele două fete, dar niciodată nu m-am considerat cât o batoză. Dar, pentru un scurt timp, m-am simţit ca una.

Mi-am muşcat buza inferioară, un tic nervos de-al meu, şi mi-am continuat drumul până spre uşa de la intrare. Mă gândeam întruna la cuvintele Jessicăi, încât nu mi-am dat seama că am ajuns deja în faţa casei unde se găzduieşte petrecerea. Ieşind din maşină, mi-am tras rochia în jos pentru a încerca să-mi acopăr cât mai mult picioarele imense.

Când am intrat în casă, fumul de ţigară mă izbi din plin. Încercasem şi eu să fumez de câteva ori, dar de fiecare dată mă dădeam bătută din cauza gustului neplăcut pe care ţigările mi-l lăsau în gură. Persoane ce se mişcau lasciv pe ritmurile puternice ale melodiei umpleau toată casa, fiind greu să treci de ele. M-am îndreptat spre bar cu gândul de a cere un cocktail nealcoolic, deoarece simţeam că gâtul îmi lua foc. Nu beam alcool decât foarte rar, iar acum chiar nu aveam chef să fiu mâine mahmură, chiar dacă eram în vacanţa de vară.

După ce aveam cocktail-ul în mână, m-am sprijinit de cel mai apropiat perete, începând să analizez persoanele cunoscute mie. Am zărit din prima părul roşcat al lui Zoe, care dansa cu un băiat pe care nu-l cunoşteam. Jessica era aproape de roşcată, sărutându-se mult prea pasional cu Josh. Am mai recunoscut câteva tipe care învăţau la acelaşi liceu cu mine, şi câţiva tipi din echipa de baschet a liceului.

Toti ceilalţi dansau sau se jucau jocuri tâmpite, gen adevăr şi provocare sau beer pong, doar eu stând lângă peretele albastru.

Am luat o gură mare din băutura din mâna mea, o senzaţie stranie străbătându-mă în piept. Dintr-odată îmi venea să plâng, să fug în cea mai apropiată baie şi să-mi las rimelul să mi se scurgă pe obrajii mei palizi.

Era o senzaţie străina, ciudată; o durere care nu dorea să mă părăsească prea curând.

Pentru prima dată mă simţeam singură.

cartea asta va explica cum Rawnie a ajuns depresivă şi iubitoare de ploaie. adică, va explica cum fata din Pluviophile a ajuns aşa cum este. sper să vă placă, şi să-mi spuneţi dacă merită continuată. apare în decembrie.