Despre mama, despre lacrimi și despre iubire

Femeia

Aceeaşi amintire mi se arată-n minte,
aceeași melodie cântată de pian.
O melodie tristă şi ea
întinsă-n patul meu
și-o fredona în soapte
în strigătele nopții și îmi
priveam iubita și o
simteam cum moare iar
ploaia se-apăsa
puternic peste
pământul cald.

Fierbinte-i era pielea și
fața-i era albă
Şi-am început să
tremur când ea
amarnic se zbătea.

Frumoasa mea femeie
şi-a stins suflarea vie
și de atunci, în patul meu,
ea a rămas aşa.