Take my love and go

(4)

KathPov:

Era luni, aproape de seara, iar eu ma plimbam prin casa, cu telefonul la ureche sacaind-o pe Carla.

"Cum naiba sa omiti asa ceva? " m-am rastit eu la ea. Tocmai aflasem ca ea lucreaza de ceva vreme pentru Revolution. Defapt, de ceva vreme? Aproape ca era un an, iar eu nu a spus nimic, niciodata. Brusc mi-am adus aminte cum ea mi-a reomandat sa dau proba, stiind pasiunea mea legata de moda. Insistase in prostie si aveam impresia ca o sa o bat de fiecare data cand pomenea de asta. Acum imi dau sema defapt de unde stia ea de probele astea. Ce mincinoasa!

"Um...Ups? " s-a scuzat ea pe un ton pisicos.

"Mda...ups. Dar de ce nu ai spus nimic, Carla? " deoarece incepusem sa ma obijuiesc oarecum cu idea, m-am asezat pe un scaun din bucatarie.

"Pentru ca nu vroiam sa stie nimeni asta. Ti-am spus acum pentru ca nu aveam incotro. Te rog numai pune intrebari si las-o asa. " vocea ei se transforma-se catre sfarsit intr-una serioasa, rigida. Am incetat sa o mai cicalesc cu asta, pur si simplu a avut un plan in cap, unul stupid, dar a fost planul ei. Nu pot sa o codamn pentru asta.

"Deci...cum e seful? " i-am spus cu o voce confidenta, apoi am ras. Ce? Trebuia sa profit ca ea a lucrat de ceva timp cu el. Ea era practic mana lui dreapta...sau stanga. Cel putin asta am inteles eu. Se ocupa de tot ce tine de evenimente, interviuri, publicitate si intalniri. Deci era clar ca putea sa-mi dea ceva detalii despre el.

"E... Pf...E un om bun, Kath. O sa vezi. O sa-ti placa. Știu asta. " mi-am dat ochii peste cap, evident ca-mi va placea daca si ei i-a placut, insa vroiam sa stiu pentru ce sa fiu pregatita.

"Oh, stiu asta. Doar esti tu acolo. Dar vreau sa-mi spui la ce sa ma astept. Nu vreau sa o dau in bara de la inceput. " a ras la mie , iar eu nu am inteles de ce

"Sigur, tu o sa faci tampenii dupa ce il cunosti mai bine. Asa e. " mi-am mijit ochii si am marait usor la ea, insa ea a ras in continuare. " Pai. Il chema David Carter , dar presupun ca stiai asta. E destul de pasionat de munca sa, insa probabil ca nu e genul ala care sa moara la birou. E...asa de incapatanat cateodata incat imi vine sa-l bat. Si pe langa asa e si extrem de sigur pe el. Dar odata ce il cunosti si va imprieteniti o sa fie foarte dragut, nu ii place sa-si bata joc de oameni. Face multe pentru angajatii lui. Osa vezi. " o pauza scurta s-a lasat, iar eu digerat toate imformatiile. "Oh, gata! Asteapta pana maine si o sa vezi tu. Nu-ti mai spun nimic. " am ras odata cu ea. Descrierea ei , nu stiu de ce, dar ma facuse si mai nerabdatoare. Abia asteptam sa incep munca asta si intru in contac cu un astfel de mediu. Curiozitatea incepea deja sa arda in mine.

"Oh, Carla. Trebuie sa-ti spun ceva. Am vorbim cu Alicia. Vroiam sa vina cu mine maine, la interviu. Crezi ca pot s-o aduc? "

"Da. Oricum o sa trebuiasca sa le spun tutuor, nu? Acum chiar ca n-o sa mai pot sa ascund asta nici daca as vrea. Mai ales cu tine prin preajma. Corect? " am ras la aluzia ei. Asa era. Le-as fi spun tuturor la un moment dat, chiar daca ea s-ar fi eschivat.

"Da...probabil" am spus , facucandu-ma mica la telefon.

"Probabil? Deci as fi scapat cu viata?" mi-am dat ochii peste cap, si m-am strambat la aluzia ei.

"Ha ha! Aaa...Car, trebuiesa inchid. Vorbim maine..." am spus cu o voce pe jumatate sugrumata cand l-am vazut pe Kellan care intra in casa cu un caine imens. Nu am mai asteptam sa primesc niciun raspuns de la ea si am inchis repede.M-am dat jos de pe scaun cu o viteza uimitoare si m-am apropiat incat de fratele meu si implicit si de uriasul ala. Era un caine cu multe blana si o talie uriasa. Blana lui era alba si pete maro, era chiar frumos...Daca nu ar fi latrat la mine ca si cum ai fi fost un hot. M-am dat brusc cativa pasi buni inapoi, inghitind in sec.