❝Vrei răspunsuri, dar oare pui întrebările corecte?❞
Se spune că bucuriile aduc oamenii împreună, dar nu și pentru Aurora, care după moartea surorii ei, se întoarce în orășelul natal, pentru funerarii. Dar totul se schimbă, când accidentul în care...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
• Aurora •
Nici măcar nu-mi ridic privirea, să văd cine îmi vorbește, dar răspund, nostalgică.
— Numele noastre sunt atât de asemănătoare, încât ai putea crede că au fost alese intenționat.
— Probabil, bărbatul oftează și rămâne la câțiva pași, în spate. Doar sunteți surori.
— Surorile au secrete una față de cealaltă?
— Toți avem secrete. În fond și la urma, urmei, oricine are nevoie de intimitate.
— Cred că ai dreptate... mă opresc si-l privesc pentru prima dată pe străinul de lângă mine.
— Numele meu este Arthur DeAngeles, detectivul care se ocupă de cazul surorii tale.
— Nu arăți ca un detectiv, mormăi nemulțumită, chiar dacă nici nu-l văzusem bine.
— Uneori oamenii nu sunt ce par a fi.
— Sigur că da, rămân nepoliticoasă.
— Condoleanțe, el îmi trântește una rece iar eu îmi rotesc ochii.
— Mulțumesc, răspund din complezență, chiar dacă nimeni și nimic nu m-ar mai putea consola. Mandy mereu spunea că ar trebui să fie invers, zâmbesc și șterg de praf crucea din marmură.
— Ce anume?
— Numele. De fapt, numele noastre. Aurora, înseamnă apus, pe când Amanda e cea iubita de toți. Eu cred că sunt bine așa cum sunt.
— Cum spui tu, Aurora... Uite de ce am venit, trece la subiect, cu o atitudine atât de rece încât mă dezgustă.
— Sora mea nu s-a sinucis, îl întrerup.
— Sigur ești încă în stare de șoc.
— Nu sunt în negare, și cu siguranță nu am o criză, adaug pe repede înainte. Amanda nu s-ar fi pus capăt zilelor niciodată. Ceva a pățit. O știu prea bune pentru că o simt, aici, îmi palpez inima de parcă verificam dacă mai bate. Știți că am găsit casa ei goală?
— Știm, răspunde nonșalant, ceea ce pe mine mă enervează.
— Și? Nu v-a ridicat un semn de întrebare? Cine ar locui într-o casă goală? Probabil a fost jefuită sau a fost prinsă într-un conflict, ceva s-a întâmplat, mă impacientez și încerc să găsesc un răspuns potrivit.
— De mai bine de o lună, casa ei era scoasă la licitație. Ne gândim că și asta putea fi un motiv întemeiat, pentru... Știi tu.
— Nu! adaug ferm.
— Probabil eliberase locul pentru potențialii cumpărători, încearcă să își întărească argumentele, doar că să mă convingă să accept.
