16. Ne pare rau, dar nu o mai putem salva.

1K 40 14
                                    

Stateam pe marginea patului din camera lui Zayn...cu o perna de-a lui in brate, innecandu-mi respiratia cu perfumul lui...Ceasul abia batea ora 6 pm...si eu trebuia sa astept pana la 10 seara ca sa ma duc la cimitir...nu imi venea sa cred, eu niciodata nu intrasem intr-un cimitir....nici cand parinti mei au plecat departe de mine...mereu am avut o teama legata de acest loc......capul ma durea extrem de rau...si stomacul imi chioraia de foame, dar nu puteam sa mananc... pt ca as fi varsat totul....M-am intins in pat si nu stiu cu am atipit, dar am simtit cum cineva era landa mine...era Harry....

Harry : Antoni, hai...este 9 ceasul...

Ant : Deja? Mi-e frica...dar vreau sa il salvez pt Zayn...(el statea pe marginea patului...si eu m-am ridicat in sezut si am pus capul pe pieptul lui)

Harry : O sa fim in spatele tau....si totul v-a fi bine ( o mangaiam pe cap si am pupat-o pe crestele capului)

Louis : Haideti, masina este pregatita ( am intrat in camera )

Harry : Hai!

Tot drumul a fost inspaimantator de tacut...Liam conducea, Louis langa el, si eu, Harry si Niall stateam pe bancheta din spate....aveam capul rezemat de geam si zambeam la mici picaturi de ploaie ce se jucau pe dinafara geamului.....deodata masina sa oprit si eu am incremenit...ceva in constientul meu imi spunea ca ceva rau se va intampla....Nu ne-am dat jod din masina pana n-a venit si politia....aveam ca plan sa merg si sa discut cu Richard, in timp ce politisti in impuscau din spate....si uite ca politia a sosit si ....eu trebuia sa intru in actiune...Am luat-o incet incet spre poarta cimitirului, intimp ce ma mai uitam in urma la baieti....Harry imi zambea in semn ca totul va fi bine...eram in fata porti si nu vroiam sa intru dar...in indepartare pe aleea cimitirului vedeam pe cineva, in genunci si cu capul in jos....am inceput sa alerg, doar ca sa ajung mai repede la acea persoana, si tot apropiindu-ma realizez ca este chiar Zayn.... el a simtit ca este cineva in jur si a ridicat capul....imi venea sa plang...si am inceput....avea o lovitura la gura de unde ii curgea un fir de sange....si pe piept o taietura prin tricoul alb....avea ochi inlacrimati, am vrut sa fug la el....dar Richard a aparut din spatele lui cu un pistol indreptat spre mine.....

Rich: Hey, hey, hey! Ce faci? Am spus sa vi aici....NU sa te duci la Zayn!

Ant : Te...rog, dai drumul!

Rich: De ce?

Ant : .....

Rich : Am spus de ce? ( si m-am apropiat de ea cu pistolul la capul ei....puteam oricand sa trag...dar n-a veam nimic cu ea)

Zayn : Antonia!

Rich: Tu sa taci! ( si am intors capul spre el)

Ant : De ce faci toate astea?

Rich : De ce? Ha! Pt ca in liceu...am fost jignit in fata tuturor din cauza lui!

Ant : Si nu poti sa uiti?( vedeam cu politia era in tufisul din spatele lui Richard si se pregateau sa traga)

Rich : Nu! Nimic nu se uita! (si am asezat pistolul la tampla lui Zayn, pregatindu-ma sa trag.)

Ant : Nuuuuuuuuuuuu! ( m-am speriat cand am auzit un zgomot ciudat de pusca....nu stiam cine era victima...dar in jur era o liniste groaznica) Zayn....? ( plangeam si speram sa nu fie el victima...)

Zayn : Antonia? ( am ridicat capul si o priveam si langa mine a cazut Richard fara suflare)

Ant : Zaynnn! (am alergat la el si l-am strans in brate, si i-am desfacut sfoara ce ii tinea mainile legate la spate)

Zayn : Ce dor mi-a fost de tine! ( punandu-mi mainile pe fata ei si i-am gustat buzele)

Ant : Hai...hai sa plecam de aici, baieti te asteapta la poarta! ( ii zambeam in continu)

Beginning Of The Storm // z.m Book 1. [NU CITITI!- IN EDITARE]Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum