Beginning Of The Storm // z.m Book 1. [NU CITITI!- IN EDITARE]

15. Scrisoarea

                                      Nimic si nimeni nu mai conta pt mine in acest moment....ma plimbam incet pe langa o sosea...si nu stiu ce ma tinea sa nu ma arunc.....plangeam si simteam cum timpul trece tot mai repede...de ce? Pt ca el nu mai era...si nici macar nu l-am mai strans o singura data in brate.....  Afara deja se intunecase, mult nu mai era si Big Ben-ul batea miezul nopti.....deodata imi suna telefonul, nu vroiam sa raspund....dar  mana mi-a luat-o innainte....

  Ant : Ce? Ce mai vrei? Mi l-ai luat si acum vrei sa razi de mine? ( plangeam si abea mai puteam respira...ajunsese plansul sa ma innece)

  - Antoni, sunt eu Harry! Ce s-a intamplat?

  Ant : Harry....Harryyyyy.....l-a omarat....mi la luat!

  Harry : Antoni, vorbeste mai clar, ca nu inteleg! ( eram confuz si panicat de ce spunea)

  Ant : RICHARD, L-A OMARAT PE ZAYN!!! CE NU INTELEGI? A DAT CU MASINA PESTE EL....(am tipat la el)

  Harry : Nu-i adevarat !  De unde sti? ( nu imi venea sa cred...nu puteam sa cred ca Zayn nu mai exista)

  Ant : M-a sunat...si mi-a spus....si l-am auzit pornind masinaaaaa...

  Harry : Antoni, linisteste-te si spune-mi unde esti! Sa vin sa te iau...

  Ant : La ce rost? Nu-i mai bine sa mor si eu? A? Nu-i mai bine?

  Harry : Termina cu prostiile si spune-mi unde esti!

  Ant : Pe....o....bordura.....langa.....

  Harry : Spune-mi mai repede!

  Ant : Nu vreau!

  Harry : Antoni! ( am tipat la ea, pt ca imi era frica sa nu faca ceva....pt ca mi-am dat seama ca nu mai realizeaza ce face)

  Ant : Casa ta! Pa! ( si am scos limba nervoasa la telefon)

  Harry : Bine, stai acolo ca vin acum! (am pornit repede cu baieti spre casa...pt ca noi eram inca la spital)

  ---------------------------------------------------Dupa 10 min:

    Harry : Antoni, ce faci pe jos?

  Ant: Harry, telefonul a tipat la mine! (am spus eu panicata)

  Harry : Ce?

  Ant : Da, spun adevarul! A spus "Antoni!"

  Liam : Sa o ducem in casa, pt ca este in stare de soc....( imi era mila de ea)

 Ant : Luati, eu nu mai vorbesc cu telefonul....m-am suparat pe el, ia-l Dunga!

  Louis: Hey! ( Dunga? De ce? mi-a intins mie telefonul)

                                        Harry:

                  Nu puteam sa neg ca nu o mai iubesc, inca era in inima mea....dar n-avea rost sa m-ai incerc, pt ca stiam ca toata inima ei era ocupata de Zayn....am luat-o incet in brate si am dus-o in casa unde am urcat si am dus-o in camera lui Zayn, stiam ca acolo ar fi vrut sa fie in acest moment...dar nu singura. Imi parea rau, nu imi venea sa cred....ca Zayn nu mai exista...imi era un frate....m-am abtinut foarte mult sa nu plang, la fel si ceilalti...se chinuiau sa infrunte acest dezastru....Am asezat-o pe Antoni in pat si am acoperit-o cu o patura, adormise repede si cu lacrimi in ochi....Louis i-a lasat telefonul pe o noptiera,si  am coborat cu baieti jos si ne-am asezat pe canapea....

  Niall: Chiar, nu mai este?

  Louis : Nu, Niall....  ceva in interiorul meu refuza sa creada...