Te-am văzut pe holuri, erai în blugi,
Mai aveai puţin ca să mă ajungi,
Dar în mijloc, subit, tu te-ai oprit
Şi cu-n băiat te-ai apucat de vorbit.
A trecut un an, probabil mai mult,
De când stau cu tine, mereu, în gând.
N-am avut curajul, si nici nu-l voi avea,
De-a-mi declara iubirea, aşa cum aş vrea.
Şi trec pe lângă tine, fără să privesc
La ochii tăi albaştri, la tot ce îmi doresc.
Treci pe lângă mine… Vai, ce-mi bate inima!
De-aş fi fost în filme, jur c-aş leşina.
Şi-aşa trece fiecare zi, mereu o visătoare,
Mereu cu capu-n nori şi faţa zâmbitoare;
Doar la simpla ta vedere mă-nroşesc toată
Şi mă topesc când zâmbeşti – de fiecare dată.
Pe urmă, în acea zi de vară furtunoasă,
Când aşteptam ca ploaia să se oprească,
Tu ai apărut lângă mine, mereu binevoitor,
Şi ai arătat spre umbrelă, n-aş vrea ajutor?!
Ce pot să spun? Eram în al nouălea cer,
Cum nici nu mi-am permis vreodată să sper.
Nu am putut decât să surâd, ceva cam ameţită,
Şi am acceptat oferta; mult prea smerită.
Şi m-am trezit alergând cu tine prin ploaie,
Râzând ca doi nebuni, prin bălţi şi noroaie,
Apoi în autobuz ne-am urcat şi-am ocupat un loc
Căci nu mă mai ţineau picioarele deloc.
Tu te-ai aşezat pe scaunul de lângă mine
Şi-ai început să vorbeşti despre ziua de mâine,
Cum că ai un test la matematică
Şi-apoi o ascultare la informatică.
Şi după ce mi-ai umplut capul cu şcoala
Mi-ai spus că trebuie să cobori la următoarea,
Dar înainte de a ne lua la revedere
Ai vrea să-mi ceri o ultimă părere.
- Uite, vezi, îmi place de această fată –
De mai multă vreme – dar nu ştiam o iotă
De cum aş putea să o scot la întâlnire,
Când nici nu vrea să-mi vadă a mea privire.
Eu am tăcut, căci inima îmi plângea
Fiindcă ţie de altă fată-ţi plăcea.
- Apoi mi-am spus, ce rost are s-o lungesc
Dacă pot să-ncerc să îi vorbesc?
Îmi luasem de mult privirea de la tine
Căci cuvintele-mi rupeau sufletul din mine.
Cum puteam să îţi zâmbesc cu seninătate,
Când nici pulsul nu mai părea a bate?
- Vezi ce-ncerc să spun eu aici?
Te fereşti de ochii mei ca de brici.
Mi-ai întors capul spre tine
Şi ai şters două lacrimi pline.
- Am sperat să-mi spui tu că mă placi
Căci eu nu sunt chiar aşa de dibaci
Când e vorba de declaraţii.
Mai degrabă aş vorbi de ecuaţii.
Iar după ce te-am privit ca pe-un nebun
Minute-n şir şi n-aveam ce să mai spun,
Am acţionat sub un impuls din filme
Şi te-am sărutat pe buzele ferme.