Hey!Eu sunt Elena Evans,si aceasta este povestea mea.Ce se intampla?Cunosc doi frati,fratele meu se intoarce ,si viata ne pune la o multime de incercari.
Ops! Esta imagem não segue nossas diretrizes de conteúdo. Para continuar a publicação, tente removê-la ou carregar outra.
Rochia mea era din jurul anilor 1300,avand o culoare albastra care aducea cu o culoare metalica.Rochia era simpla,cu cateva detalii arginti.Ca si pantofi aveam o pereche de pantofi cu toc,negrii.Parca stia ca pantofii nu ii schimb pentru nimic in lume.
Ops! Esta imagem não segue nossas diretrizes de conteúdo. Para continuar a publicação, tente removê-la ou carregar outra.
Ops! Esta imagem não segue nossas diretrizes de conteúdo. Para continuar a publicação, tente removê-la ou carregar outra.
Ne terminam de imbracat si iesim,mergand spre parcul central,unde era inima festivitatii.Acolo ii vedem pe Alaric,impreuna cu Damon si Jeremy,acestia venind la noi.
-Vad ca ati aparut!spune Damon
-Pacat...nu aveam chef de fata ta!spun eu zambind
-Hahaha...avem chef de glume azi?spune sarcastic
-Poate da,poate nu!
-Ce avem noi aici?se aude si vocea lui Stefan
-Pai nu stiu sigur...ori un idiot,ori un idiot si jumatate,plus fratele lui enervant.Nu pot sa ma decid.spun eu si ma intorc cu fata la el,ceea ce fac si ceilalti
-Nu ma provo--Tu cine esti?
-Josie Saltzman.
-Este fiica ta Ric?
-Da!Am doua gemene.
-Stefan Salvatore!Imi pare bine de cunostinta!spune acesta si ii saruta mana
Aceasta roseste,in timp ce eu cu Hope ne intoarcem cateva clipe si ne prefacem ca vomitam.Stefan...se da la Josie...Oh!Saraca de ea...
-Daca te atingi de ea--
-Usor Ric!Cum sa ii fac rau?Ma insotesti la o plimbare?il intrerupe Stefan pe Alaric
-Sigur!spune aceasta zambitoare
Daca stau sa ma gandesc...se cam potrivesc,dar nu stiu cat ii convine domnului Saltzman.Si daca stau sa ma uit...pana si Damon este socat de cele intamplate.Cei trei barbati pleaca,ru ramanand doar cu Hope,si vorbind.
-Deci nu cred--Elena...
Hope se opreste brusc din vorbit,ceea ce ma sperie.Ii pun mana pe umar speriata,dar aceasta imi prinde mana si mi-o da jos,lacrimile incepand sa se vada pe fata ei.
Pana sa mai spun ceva,simt o mana pe umarul meu ,si dupa o voce masculina,destul de cunoscuta.
-Rebekah?
-Inca o imcercare!spun eu paralizata
-Elena?!
Ma intorc ,si in fata mea stau foarte vii,fratii Mikaelson...Elijah si Klaus.Klaus o ia in brate pe Hope,in timp ce eu privesc ca la felul 14 la Elijah.
-Dar mai inviati multi?!spun eu exasperata si ii sar in brate lui Elijah
PERSPECTIVA AUTOR
Hope incepuse sa planga in momentul in care isi avea tatal in brate.Nu stia cum,dar stia ca se simte mai bine,acum ca il avea in bratele ei pe cel dupa care a tanjit toata viata ei,si atunci cand a reusit sa il aiba,mereu a fost ceva care sa ii desparta.
-Tata...
-Scumpa mea fata...
Cei patru se desprind din cele doua imbratisari si se uita unu la altu,facand schimb de pereche si facand alte imbratisari.
-Credeam ca...nu...lasa!spune Elena
-Da...nu ne mai mira...
-Cine a mai inviat?intreaba Klaus curios
-Fratii Salvatore.
-Saracul Alaric...Stefan ii face curte unei fiice de a lui!spune Elena razand
In spatele celor patru apar si restul,care chiar daca erau surprinsi de prezenta celor doi,nu mai spuneau nimic.Nu stia nimeni de ce cei patru sunt vii,dar concret era ca acum,anumite persoane carora le erau dragi,ii au aproape,direct sau indirect.
-Am auzit ca ai avut grija de blondina!spune Damon si se apropie de Elijah
-Eu cu Rebekah...da.
-multumesc!spune acesta si o ia in brate pe elena
-Esti bipolar!Ma jur!spune aceasta incepand sa rada
-Azi nu bag in seama nimic!spune acesta si continua imbratisarea
